Afacerile au un sprijin important în Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui: Când va deveni județul nostru un “magnet” pentru investitori?


Ionel Constantin

Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, face o radiografie economică a județului.

– De când sunteți președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui? Ce v-a determinat să vă “înhămați” la așa ceva?

– Provin din rândul oamenilor de afaceri și am avut ocazia să văd și bune, și rele. O serie de prieteni și de cunoștințe membre ale colegiului de conducere al CCIA Vaslui mi-au adresat rugămintea să vin la șefia Camerei. Nu a fost deloc ușor la început, având în vedere situația jalnică pe care am găsit-o, cu datorii la buget și către terți, cu salarii foarte mici pentru vremurile acelea. Practic, se desfășura o activitate aproape de zero, deci era nevoie de o voce, de mai multe voci chiar, pe care le-am adus în jurul meu, membri ai biroului de conducere, vicepreședinți care, de-a lungul timpului, au luat poziție față de o serie de imixtiuni ale politicului în afaceri. Imediat, am cerut modificarea unor acte legislative care contraveneau bunului mers economic al județului, dar și la nivel național. Sunt în fruntea CCIA Vaslui din anul 2003, luna octombrie.

– Titulatura de Cameră de Comerț, Industrie și Agricultură pare să spună multe, dar, de fapt, multă lume nu știe exact ce se petrece sub această “cupolă”. Care îi sunt obiectivele principale?

– Scopul urmărit cu prioritate este acela de a reprezenta cu adevărat oamenii de afaceri în relația cu administrația publică locală și centrală, de a veni în întâmpinarea lor cu o serie de înlesniri legate de întocmirea documentației privind crearea unei firme, de acte adiționale, de certificate de forță majoră și de origine. Organizăm și cursuri, pe care le facem atât cu manageri, cât și cu viitori angajați în meseriile deficitare, vizăm atragerea de fonduri guvernamentale și europene în folosul întreprinzătorilor privați. Nu în ultimul rând, punem la dispoziția agenților economici o serie de informații legate de oportunități de afaceri interne și internaționale, participarea la târguri interne și internaționale, asigurând deduceri de taxe din partea Romexpo pentru membrii Camerei. Popularizăm astfel rezultatele bune, poveștile de succes ale unor oameni de afaceri.

“Încă avem industrie în județ”

– Cum a evoluat cifra de afaceri a județului în ultimii ani?

– Surprinzător de bine, în condițiile în care trecem printr-o criză continuă. Cifra de afaceri este în creștere, însă ne menținem pe ultimul loc între județele care compun Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Trebuie să înțelegem cu toții că este necesar să ne asociem pentru câștigarea unor licitații, iar împreună cu administrația publică locală, să găsim soluții pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri predictibil, puternic. De aici și întrebarea: de ce nu reușim, deși zbatere există la nivelul județului? Eu cred că nu a existat încă acea vrere comună de a ne așeza la aceeași masă, de a ne pune în comun obiectivele și prioritățile, în consens cu cele ale administației. Atunci când cele două componente se vor afla la aceeași masă, chiar dacă nu vom găsi soluții imediate, ne vom întâlni iar și iar, până să se vadă și îmbunătățirea pe care o așteaptă în special oamenii de afaceri. Altfel, vom asista în continuare la depopularea zonei.

– Cum a fost 2017 pentru întreprinzătorii vasluieni?

– A fot un an greu, din perspectiva faptului că nu s-au absorbit fonduri europene nici măcar la nivelul minimei rezistențe. Eu nu caut un vinovat. Aici este vorba despre guvernele care s-au perindat și care nu au avut capacitatea să absoarbă acești bani de la UE. Vreau să vă spun că județul Vaslui, prin proiectele pe care le-a depus și le-a câștigat, ar fi fost în stare să demareze investiții mari, care s-ar fi tradus în locuri de muncă, în salarii mai bune, în demararea/continuarea/finalizarea unor investiții de succes. Vasluiul are capacitatea de a absorbi la ora aceasta peste 800 de milioane de euro anual. Cred că un județ ca al nostru are nevoie de cel puțin două miliarde de euro pe parcursul a cinci-șase ani pentru ca într-adevăr să se vadă o “desțelenire”. Se poate, pentru că avem spații comerciale excedentare, avem și o brumă de forță de muncă…

– Care sunt sunt pilonii principali ai economiei Vasluiului? Pe ce sectoare ne bazăm?

– Este o întrebare-cheie și grea. Aș vrea să cred că primordială în alcătuirea PIB-ului județului Vaslui este agricultura, cu toate ramurile și subramurile ei, fie că vorbim de cultura mare și tot ce înseamnă producția vegetală, fie de zootehnie, abatorizare, fabrici de ulei etc. Vreau să cred că toate sunt importante. Dincolo de speranțele pe care mi le-am pus an de an, următoarea în “top” nu este industria, ci comerțul, apoi vin din urmă serviciile și industria, deși cred că la nivelul județului încă am putea vorbi de o reindustrializare. Încă avem industrie în județ. Eu cred că este nevoie, pe de o parte, de ambiția investitorilor români și stăini, iar pe de altă parte, de capitalizarea întreprinderilor private printr-un sprijin efectiv al statului, materializat în acordarea ajutoarelor de minimis, scutirea de taxe și impozite, mai ales pe salarii. Asta ar trebui să se întâmple dincolo de “izul” politic de moment. Aș aprecia dacă decidenții politici de la nivelul județului Vaslui s-ar întâlni cu noi, nu mai des, că nu există, mai rar de atâta nu se poate! Poate, semestrial, am putea discuta problemele care frământă mediul de afaceri vasluian, pentru că nu sunt nici atât de grave, nici deosebite de ale altor regiuni, dar este și un specific al județului nostru.

Trebuie să învățăm să lucrăm fară ca toată ziua să ne dăm la picioare”

– Ce pondere au investițiile străine și cât de importante sunt acestea în economia locală?

– Investițiile străine au rolul lor în economia națională, inclusiv în cea a județului Vaslui. În ultimii ani, nu putem vorbi de investiții străine majore în zona noastră. Au fost speranțe, fie că se va construi o fabrică de tractoare la Bârlad, fie un producător de piese auto pentru Mercedes, fie întreprinderi mixte în domeniul pielăriei, dar nu s-a întâmplat nimic. Vreau să vă spun că investițiile de capital străin au un impact major: duc la creșterea veniturilor județului, aduc un spor la salarii și, nu în ultimul rând, pun în valoare zona în care trăim. Iată o reușită: investițiile de la Rulmenți Bârlad, chiar dacă au avut un oarecare declin, și-au revenit, iar acum vorbim de fabrici în India și China. Niște hușeni au deschis o făbricuță de încălțăminte în Republica Moldova, iar similar intenționează cei de la Vascar și alți producători de nivel județean. Capitalul nu poate fi încătușat. Dacă ne dorim într-adevăr să apropiem cele două țări de pe malurile Prutului, trebuie să asigurăm migrarea capitalului românesc în spațiul basarabean.

– Are județul nostru un potențial relevant de creștere economică, prezintă avantaje competitive în raport cu alte zone din țară? Sunt pregătiți oamenii de afaceri vasluieni să profite din plin de beneficiile acordate de situarea la frontiera de est? Dar să acceseze fonduri europene?

– Vasluiul nu este cu nimic mai prejos decât Cluj, Timiș etc. Are și capacitatea de a absorbi fonduri europene, mai ales în comun cu Republica Moldova, dar și separat. Acestea ar trebuie să se traducă în investiții de avengură: o autostradă care să lege Albița de București și să facă joncțiunea cu Iași – Târgu Mureș, apoi spre vestul Europei; rețea de apă-canal (peste 80% din comunele noastre sunt văduvite din acest punct de vedere, așa cum sunt văduvite și de drumuri). Pot să vă spun că toți ambasadorii care vin în România promovează vârtos interesele țărilor lor și sunt întrebați acasă care este volumul activității de import-export în România. Așa ar trebui să-i întrebăm și noi pe ai noștri. Avem aceleași aspirații ca toți cei din UE.

– Este județul Vaslui un exemplu de bune practici pentru sprijinirea mediului de afaceri, pentru relația patronat – autorități?

– Eu cred că mai e de lucru și e o meteahnă întâlnită în toate județele. Trebuie să învățăm să lucrăm fară ca toată ziua să ne dăm la picioare, să atacăm persoane, instituții. Eu nu am făcut-o niciodată. Poți critica o măsură, un program, dar trebuie să vii cu o altă propunere în loc, să fii constructiv. Cei care sunt la conducerea județului trebuie să ne înțeleagă și pe noi. Să nu fim doar “un ghiocel la butonieră” când au loc alegeri, ci să iasă cu noi la întâlniri, să ne cheme atunci când vin personalități de nivel național.

Există cătușe pentru toți, inclusiv pentru cei care vin în control”

– Care ar fi oportunitățile investiționale în Vaslui?

– Am să încep iarăși cu agricultura pentru că îmi place să cred că două lucruri vor fi foarte importante în perspectiva anilor care vin: apa și mâncarea. Județul nostru are potențial în obținerea unor recolte-record. În al doilea rând, cred că nu suntem decât la 10% din ceea ce înseamnă producția de carne. Este nevoie de mari fermieri și mari crescători de animale, în așa fel încât să putem să asigurăm creșterea PIB-ului la nivel județului. Deja, suntem pe locul întâi la nivel național ca producători de ouă! Contăm în cea ce înseamnă abatorizarea și conservele, plus exportul de grâne, dar aș vrea să contăm mai mult în exportul de carne de vită, păsări, ovine; cererea pe mapamond este foarte mare. Deci, în lume se știe despre vasluieni. Am adus aici, de-a lungul timpului, o serie de ambasadori și am încercat să le explic că România este altceva decât știu ei și că avem capacitatea de a dezvolta anumite ramuri.

– Care sunt relațiile CCIA cu celelalte instituții din județ și în mod special cu prefectura, Consiliul Județean și primăriile?

– Am să fiu la fel de deschis. Dacă privim de la înălțimea avionului, toate par perfecte. Când coborâm, se vede că avem o oarecare conlucrare, nu putem spune că trăim izolat, dar sunt destule întâlniri de la care lipsim. La Comisia de dialog social nu mai suntem chemați. Sunt întâlniri legate de Ziua eroilor, Ziua armatei ș.a. de unde lipsim. Instituția noastră cinstește cum se cuvine toate evenimentele pe care le organizează prefectura, Consiliul Județean, primăriile. Suntem parte integrantă a acestui județ și a poporului care trăiește aici și de aceea ar trebui să fim invitați. Repet, niciodată nu voi critica persoane și instituții, dar voi cere în numele oamenilor de afaceri, vehement, cu punctul pe “i” în permanență, acele binefaceri meritate prin lege. Să știți că, dacă afacerile merg bine, este și datorită celor care administrează județul, care creează o nișă ca să ne putem dezvolta, care nu prigonesc, nu dirijează controale împotriva unora care nu sunt de aceeași culoare politică. Aș vrea ca, împreună cu președintele Consiliului Județean, cu prefectul și primarii, să organizăm anual o miniexpoziție vasluiană în Republica Moldova, sub titulatura “Fabricat în Vaslui”!

– Care vă sunt cele mai importante proiecte pentru viitorul apropiat?

– Unul este cel tocmai menționat: organizarea unei miniexpoziții vasluiene peste Prut. Se adaugă atragerea unor proiecte europene de investiții la nivelul județului. De altfel, am avut asemenea proiecte câștigate, dar ne-au fost anulate pentru că erau… prea multe. Noi nu suntem beneficiari, suntem parteneri. Cum își permite o agenție sau alta să aprecieze acest lucru?! Există cătușe pentru toți, inclusiv pentru cei care vin în control. Vreau să organizăm anul acesta și o conferință regională, în care să punem în lumină Vasluiul și investițiile posibile în județ. Nu în ultimul rând, aș vrea să facem un altfel de top al firmelor, să marcăm cum se cuvine Centenarul Marii Uniri.


Leave a Reply

%d bloggers like this: