Aproape totul despre bolile de sezon: Anotimpul fracturilor


Fracturile au loc tot anul, însă iarna este fără îndoială sezonul lor. Chiar dacă pentru mulți fractura pare a fi o boală localizată, aceasta afectează întregul organism, putând uneori să ducă și la depresie.

Sezonul ninsorilor și poleiului abia a început, iar cazurile de fracturi nu au întârziat să apară la Vaslui.

„Cele mai frecvente fracturi produse de căzăturile pe gheață sunt cele de gleznă, de la nivelul carpienelor și articulației mâinii”, menționează specialiștii ortopezi.

Fracturile sunt leziuni specifice țesutului osos. Fractura ca atare poate fi definită ca o discontinuitate în structura unui os, produsă în condiții traumatice ce determină, de altfel, gravitatea fracturii.

„Fracturile se pot produce prin mecanism direct, atunci când o parte a scheletului este lovită, sau prin mecanism indirect, tot în condiții traumatice, în cazul unei suprasarcini”, declară medicii.

Ele se clasifică în fracturi închise, când zona fracturii nu are legătură cu exteriorul, și în fracturi deschise, când focarul de fractură are o comunicare cu mediul extern printr-o plagă.

Puteți recunoaște o fractură dacă prezentați durere și tumefacție, dacă observați apariția unei echimoze, precum și scurtarea aparentă a membrului sau a unui segment din membrul afectat. Un alt indiciu care arată că este vorba despre o fractură este faptul că pacientul nu mai poate folosi membrul afectat, caz în care trebuie să se prezinte de urgență la medic.

Primul ajutor

În cazul unei fracturi, primul ajutor nu constă în niciun caz în repoziționarea structurii osoase. Primul lucru de făcut este imobilizarea cu atele a membrului pentru a evita agravarea leziunii.

Atelele sunt de diferite dimensiuni, în funcție de zonele afectate. Pentru că un astfel de dispozitiv să se dovedească eficient, trebuie să cuprindă articulațiile care înconjoară locul traumatismului. Daca avem de-a face cu o fractură deschisă, atunci imobilizarea se face în pozitia în care membrul a fost gasit. Dacă fractura este închisă, atunci se întinde ușor membrul, până la limita durerii, înainte de fixarea atelelor.

Persoana trebuie să fie îndepărtată de la locul accidentului cu mare grijă. Îndreptarea gâtului se face doar în condițiile în care persoana nu poate sa respire. Fracturile din zona coloanei sunt foarte complicate, putând provoca paralizia părții inferioare a corpului.

Dacă victima nu se află în pericol, iar apelul de urgență a fost făcut, este mai bine să nu mișcați pacientul. Dacă este necesară mutarea lui, aveți grijă ca mișcările ce afectează coloana să fie cât mai discrete.

Diagnostic și tratament

Semnele clinice care indică o fractură includ durerea în punct fix, prezența cracmentelor osoase (zgomote produse de vibrația fragmentelor osoase), alături de lipsa transmiterii mișcării către zonele distale. Diagnosticul fracturilor presupune efectuarea unui consult de specialitate și a radiografiei standard față-profil.

„Medicul va stabili localizarea exactă a fracturii, dacă este cu deplasare sau nu, stabilind mai apoi strategia terapeutică. El are în vedere, pe de o parte, repoziționarea fragmentelor osoase în postură anatomică normală, iar pe de altă parte, menținerea poziției corecte până la apariția consolidării osoase, adică a calusului mineral”, arată medicii.

Metodele de tratament pot fi noninvazive, caz în care repoziționarea fracturii osoase se realizează prin manevre ortopedice, sub anestezie. Imobilizarea se face folosind bandaje, atele, aparat gipsat. Dacă fractura este deschisă sau cu deplasare, atunci este nevoie de tratamentul chirurgical. Există operații care permit repoziționarea fracturii osoase în postura corectă și fixarea cu mijloace de implant – șuruburi, tije, plăcuțe – care ar trebui scoase după 12 luni.

Vindecarea fracturilor durează peste un an

Fracturile se vindecă în patru etape. În prima săptămână, are loc faza pseudoinflamatorie, în care are loc reabsorbția cheagului de sânge format. În următoarele două săptămâni, are loc formarea calusului fibros, care nu se vede la radiografie, însă ține fractura pe poziție. După trei săptămâni, fractura este stabilizată, însă imobilizarea continuă. Începe formarea calusului osos primitiv, etapă ce poate dura până la opt luni de zile. A patra etapă, de remaniere, este cea mai lungă, durează un an – un an și jumătate, iar în cadrul său continuă recondiționarea calusului mineral.

Așadar, o clipă de neatenție vă poate costa peste un an de recuperare.


Leave a Reply

%d bloggers like this: