Arhiva Redactorului: Obiectiv Vaslui

Cărțile județului: Theodor Codreanu – Fragmente despre Eminescu

Theodor Codreanu știe să fie – când vrea – ironic, jovial, sarcastic, aluziv, insinuant, iritat, jubilativ, dozându-și reacțiile și umorile în efortul sisific de obiectivare. Un aforism îl definește foarte bine și devine emblematic: “Opera înaintea oricărei fericiri”.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (XV): Sistemul mecanicii clasice

Cum ceea ce ne pre­ocupă aici sunt numai fundamentele fizicii și evoluția lor, putem lăsa deoparte progresele pur formale ale mecanicii (ecuațiile lui Lagrange, ecuațiile canonice etc.). Doar o observație pare a fi indispensabilă. Noțiunea de „punct material” este fundamentală pentru mecanică. Dacă vom căuta acum mecanica unui obiect corporal ce nu poate fi tratat el însuși ca punct material – or, strict vorbind, orice obiect „perceptibil prin simțuri” aparține acestei categorii – se pune

Biserica „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” și Curțile Domnești – repere importante ale orașului Vaslui (II)

În jurul bisericii ștefaniene cu hramul „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, în amintirea bătăliei de la Podul Înalt, a existat un cimitir, până în anul 1925, păstrat parțial și azi, în partea de est a Curții domnești. Micul cimitir are câteva pietre funerare din secolele al XIX-lea și al XX-lea, aparținând foștilor proprietari ai domeniului Ghica de la Vaslui. Cea mai mare parte a mormintelor din apropierea bisericii au fost strămutate la cimitirul „Eternitatea”, în partea de vest a orașului, cu prilejul restaurării zonei, în anii 1925-1934.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (XIII): Mecanica și încercarea de a întemeia pe ea întreaga fizică

O proprietate importantă a experiențelor noastre sen­zoriale, ca și a experiențelor noastre în general, este ordinea lor temporală. Aceasta duce la construirea mentală a timpului subiectiv, o sche­mă ordonatoare pentru experiențele noastre. Timpul subiectiv, cum vom vedea mai departe, duce apoi, prin conceptul de obiect corporal și de spațiu, la conceptul de timp obiectiv.
Conceptului de timp obiectiv îi precedă însă cel de spațiu, iar acestuia îi precedă conceptul de obiect corpo­ral; ultimul este legat în mod direct cu complexe de experiențe senzoriale.

Biserica „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” și Curțile Domnești – repere importante ale orașului Vaslui (I)

Biserica domnească “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, aflată aproape de centrul orașului Vaslui, este o ctitorie a marelui voievod Ștefan cel Mare (1457-1504), ridicată în anul 1490. Biserica a fost zidită în incinta Curții Domnești, îndeplinind rolul de paraclis al acesteia. Se află pe locul unei biserici mai vechi, din lemn, din secolul al XIV-lea.
Pisania originală, scrisă în limba slavonă și descoperită în 1882, pe peretele vestic al bisericii, relatează: ”Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu, Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, am zidit acest hram cu numele Tăierii cinstitului cap al Sfântului și slăvitului proroc, înainte mergător și botezător, Ioan.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (XIII): Fizica și realitatea

S-a spus deseori și, desigur, nu pe nedrept, că omul de știință este un slab filozof. De ce atunci n-ar fi mai bine ca și fizicianul să lase filozofarea în seama filozo­filor? Se prea poate ca lucrul acesta să fi fost valabil într-o epocă în care fizicienii credeau că dispun de un sistem solid de concepte fundamentale și de legi fundamentale în afara oricărei îndoieli, nu însă într-o epocă în care întreg fundamentul fizicii a devenit problematic, cum se întâmplă astăzi.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (XII): Ce este teoria relativității?

Vin cu plăcere în întâmpinarea cererii colaboratorului dumneavoastră de a scrie pentru Times ceva despre „rela­tivitate”. Căci, după regretabila ruptură a relațiilor inter­naționale, altădată vii, între savanți, aceasta este pentru mine o bine venită ocazie de a-mi exprima sentimentele de bucurie și recunoștință față de astronomii și fizicienii englezi. Faptul că mulți cercetători de seamă au cheltuit timp și și-au dat multă osteneală, că institutele dumnea­voastră științifice au investit mari mijloace materiale pentru a verifica o consecință a unei teorii care a fost elaborată și publicată în țara dușmanilor dumneavoastră în timpul războiului este cu totul în spiritul marilor

Cum pierdem toți dintr-un sistem prost de instruire: Piața muncii scârțâie din toate încheieturile

Deși județul nostru este pe primul loc în țară la rata șomajului, iar o sumedenie de firme se plâng că nu găsesc oameni pricepuți pe care să-i angajeze, numai 286 de șomeri au participat la cursurile gratuite de calificare organizate în acest an de AJOFM Vaslui. “Competențele practice ale absolvenților din vremurile noastre sunt ca și inexistente”, spun reprezentanții angajatorilor.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (XI): Observații asupra teoriei cunoașterii a lui Bertrand Russell

Când editorul mi-a solicitat să scriu ceva despre Ber­trand Russell, admirația și respectul pe care le port aces­tui autor m-au făcut să accept de îndată. Datorez lecturii lucrărilor lui Russell nenumărate ceasuri fericite, ceea ce n-aș putea spune despre niciun alt autor contemporan de lucrări științifice, cu excepția lui Thorstein Veblen. Curând, am înțeles însă că o asemenea promisiune este mai ușor de făcut decât de împlinit.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (X): Despre metoda fizicii teoretice (2)

Am atribuit rațiunii și experienței locul lor determi­nat în cadrul sistemului fizicii teoretice. Structura siste­mului este opera rațiunii, datele experienței și relațiile lor reciproce trebuie să-și găsească reprezentarea în con­cluziile teoriei. Tocmai pe posibilitatea unei asemenea reprezentări se întemeiază valoarea și justificarea între­gului sistem și, în mod special, valoarea conceptelor și legilor fundamentale care alcătuiesc baza sa. Acestea din urmă sunt de altfel creații libere ale spiritului uman, care nu pot fi justificate a priori nici prin natura spiritului uman, nici în vreo altă modalitate.

Legea salarizării a declanșat lupta de clasă înainte de a fi măcar adoptată! Proteste în avalanșă

Greva angajaților din Finanțele Publice și din vămi, pornită spontan, luni, de la nemulțumirile legate de proiectul Legii salarizării unitare, survine în contextul în care diverse categorii profesionale și-au exprimat dezacordul ori au încetat temporar lucrul pe aceleași considerente. Ieri, protestul a continuat atât la Vaslui, cât și în alte județe, iar sindicaliștii Fiscului au anunțat că o vor ține așa până în pânzele albe!

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (IX): Un dialog socratic (2)

Interlocutori: Einstein și Murphy. Textul care urmează reprezintă o prescurtare a unor în­semnări stenografice făcute de un secretar însoțitor în timpul di­verselor convorbiri.

Einstein: Nimic nu mi se pare însă mai contestabil decât ideea unei științe făcute pentru oamenii de știință. Este ceva aproape la fel de rău ca o artă făcută pentru artiști sau ca o religie făcută pentru preoți. Neîndoielnic că este ceva în ceea ce spui și cred că obiceiul azi la modă de a aplica axiomele științei fizice la viața umană este nu nu­mai total greșit, dar are în el ceva condamnabil.

Sezonul protestelor continuă: Grevă la Fisc

Raliindu-se colegilor de breaslă din întreaga țară, angajații AJFP Vaslui au declanșat ieri un protest spontan, declarându-se nemulțumiți de proiectul legii salarizării. Și abia ce “amorțiseră” cei de la Mediu…

Pagini de istorie locală: Acțiuni anticomuniste în liceele din Vaslui și Huși, în primii ani postbelici

Unii dintre elevii anilor ’50 ai secolului trecut nu abandonaseră idealurile mișcării naționale. Rezistenței anticomuniste i s-au alăturat și unii profesori, care au fost condamnați la ani grei de închisoare și au devenit deținuți politici în penitenciarele comuniste.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (VIII): Un dialog socratic

Interlocutori: Einstein și Murphy. Textul care urmează reprezintă o prescurtare a unor în­semnări stenografice făcute de un secretar însoțitor în timpul di­verselor convorbiri.

Murphy: Lucrez împreună cu prietenul nostru Planck la o carte ce se ocupă în principal de problema cauzali­tății și a liberului arbitru.
Einstein: Îți spun cinstit că nu înțeleg ce au în vedere oamenii când vorbesc de liber arbitru. Eu simt, de exem­plu, că vreau un lucru sau altul, dar nu pot pricepe câtuși de puțin ce legătură are asta cu libertatea.