Arhiva Redactorului: Obiectiv Vaslui

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (VII): Influența lui Maxwell asupra evoluției concepției despre realitatea fizică

Credința într-o lume exterioară independentă de su­biectul cunoscător stă la baza întregii științe a naturii. Întrucât percepțiile ne dau numai o informație indirectă asupra acestei lumi exterioare sau asupra realității fizice (Physikalisch-Realen), aceasta nu poate fi sesizată de noi decât pe o cale speculativă. De aici, concepțiile noastre asupra realității fizice nu pot fi niciodată defi­nitive.

„Nu sunați abuziv la 112!” Ambulanța Vaslui, în impas

În ultimele luni, numărul intervențiilor echipajelor Serviciului de Ambulanță Județean a crescut simțitor, în condițiile în care parcul auto și personalul sunt subdimensionate.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (VI): Din nou despre mecanica lui Newton

Pentru doctrina newtoniană a mișcării, considerată ca program pentru întreaga fizică teoretică, primul șoc a venit din partea teoriei electricității a lui Maxwell. A devenit astfel clar că acțiunile reciproce dintre corpuri datorate forțelor electrice și magnetice sunt realizate nu prin forțe ce acționează instantaneu la distanță, ci prin intermediul unor procese ce se propagă în spațiu cu viteză infinită. Faraday a introdus, pe lângă punctul ma­terial și mișcarea lui,

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (V): Mecanica lui Newton și influența ei asupra evoluției fizicii teoretice

Se împlinesc în aceste zile două sute de ani de când Newton a închis ochii pentru totdeauna. Într-un ase­menea moment, simțim nevoia să evocăm memoria aces­tui spirit luminos, care a determinat structurile gândirii, cercetării și practicii occidentale așa cum n-a făcut-o nimeni înaintea lui sau după el. Newton n-a fost doar un genial descoperitor al unor metode speciale de o mare semnificație, el a dominat, de asemenea, într-o manieră unică, faptele empirice cunoscute la acea vreme și a fost fantastic de inventiv în privința metodelor matematice sau fizice de demonstrație aplicabile în situații fizice particulare. Pentru toate acestea, este demn de venerația noastră cea mai profundă.

Comemorări 2017: Profesorul Constantin Tămășanu, un reper al învățământului matematic bârlădean (70 de ani de la naștere)

“Singurul lucru pentru care oamenii își vor aduce aminte de noi după ce vom muri este dragostea pe care o lăsăm în urma noastră” – Elisabeth Kubler

În acest mândru Florar, profesorul Constantin Tămășanu ar fi împlinit 70 de ani. Avea sensibilitate de povestitor, vocație pentru matematică, răbdare de cronicar, înțelepciune de patriarh, disponibilitate pentru dialog, comportament decent, echilibrat – în clasă și în cancelarie – era un adevărat om al catedrei.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (IV): Geometrie cosmică

Mai puțin problematică apare extinderea conceptelor geometriei practice asupra spațiilor de mărime cosmică. S-ar putea desigur obiecta că o construcție formată din vergele rigide se îndepărtează cu atât mai mult de idea­lul rigidității cu cât întinderea ei spațială este mai mare. Cu greu s-ar putea însă atribui o semnificație principială acestei obiecții. De aceea, întrebarea dacă lumea este spațial finită sau nu mi se pare o problemă pe de-a-ntregul rezonabilă în sensul geometriei practice.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (III): Geometrie și experiență

Matematica se bucură, față de toate celelalte științe, de un prestigiu aparte, dintr-un anumit motiv: propo­zițiile ei sunt absolut sigure și neîndoielnice, în vreme ce propozițiile tuturor celorlalte științe sunt într-o anumită măsură discutabile și în permanent pericol de a fi răstur­nate de fapte nou descoperite. Cu toate acestea, cerce­tătorul dintr-un alt domeniu nu ar trebui să-l invidieze pe matematician dacă propozițiile lui s-ar raporta nu la obiecte ale realității, ci la cele ale simplei noastre închi­puiri.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (II): Ernst Mach

În aceste zile a plecat dintre noi Ernst Mach, un om cu o mare înrâurire asupra orientării epistemologice a cerce­tătorilor naturii din vremea noastră, un om cu o gândire extrem de independentă. Era într-atât de stăpânit de plă­cerea directă de a vedea și de a înțelege, de acel “amor dei intellectualis” al lui Spinoza, încât, până la o vârstă înain­tată, el a privit lumea cu ochi curioși de copil pentru a se bucura dezinteresat de înțelegerea corelațiilor.

Cine erau “dușmanii poporului”? Preoți vasluieni urmăriți de Securitate în timpul regimului comunist (II)

În anii 1959-1960, au fost arestați sute de preoți, acuzați că “răspândesc misticismul, predică împotriva materialismului dialectic sau se opun orânduirii socialiste”. Noii clerici erau promovați pe criterii de obediență față de regim.

“Salvează vieți: Igiena Mâinilor”

Potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vaslui, instituția celebrează astăzi campania “Salvează vieți: Igiena Mâinilor”, o inițiativă anuală coordonată de Organizația Mondială a Sănătății, care sprijină profesioniștii din domeniu să-și îmbunătățească igiena mâinilor, prevenind astfel apariția infecțiilor nosocomiale.

Cine erau “dușmanii poporului”? Preoți vasluieni urmăriți de Securitate în timpul regimului comunist (I)

În anii 1959-1960, au fost arestați sute de preoți, acuzați că “răspândesc misticismul, predică împotriva materialismului dialectic sau se opun orânduirii socialiste”. Noii clerici erau promovați pe criterii de obediență față de regim.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (I): Introducere

Albert Einstein s-a născut la Ulm, în Germania, la 14 martie 1879. A studiat matematica și fizica la Școala Politehnică Federală din Zurich, între 1896-1900. În anii 1902-1908 a lucrat ca expert la Oficiul Federal de Patente din Berna și a publicat lucrări care au atras atenția lumii ști­ințifice, printre care prima lucrare despre teoria specială a relativității, în 1905. În anii 1908-1914, a fost profesor de fizi­că teoretică la universitățile din Berna, Zurich și Praga. În 1913, este ales membru al Academiei Prusiene de Științe și numit director al Institutului de Fizică al Societății „Împă­ratul Wilhelm” din Berlin, funcție pe care o păstrează până în 1933.

Despre învățământ, cu bune intenții: Proiectul de țară, idealul educațional și transparența utopiei

Proiectul de țară nu este posibil fiindcă niciun domeniu (politic, economic, social, cultural, educațional, juridic) nu funcționează la parametri superiori de calitate. A crește salariile în sistemul bugetar, a mări alocațiile copiilor, a promova alte măsuri sociale este pozitiv, dar nu rezolvă problema în fond: prosperitate generală, standarde semnificative ale calității vieții, perspective reale de afirmare profesională și de evoluție în carieră în România.

Alunecări de teren

Precipitațiile din ultimele zile au reactivat alunecările de teren în mai multe zone din județ. De exemplu, în comuna Ivești exista riscul ca un bazin de apă care alimentează satul reședință să fie avariat.
“Se putea întâmpla să se dărâme bazinul de 200 de tone de apă. Un alt risc ar fi ca pământul să înfunde râpa și să formeze un lac de acumulare de circa 100 de mp. În această zonă au mai fost alunecări de teren în anul 2007, dar pe versantul de est, acum este pe versantul de vest”, ne-a declarat primarul Nistor Dumitrache.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XX): Rugăciuni

Dacă v-ați învins deja teama și auto-respingerea, întoarceți-vă acum la iubirea de sine. Aveți în interiorul dumneavoastră puterea de a transforma iadul în rai, teama în iubire, suferința în fericire. Le puteți dărui iubirea și lumina dumneavoastră tuturor, la fel ca și soarele, acum și de-a pururi, necondiționat.