Arhiva Redactorului: Obiectiv Vaslui

Despre învățământ, cu bune intenții: Metafora piramidei și sensul descentralizării

Spre a rămâne la un reper concludent, ce poate hotărî un director? El nu are nicio putere asupra resurselor financiare care i se alocă, nu poate decide salarizarea stimulativă a personalului din subordine, nu-și poate alege adjunctul/adjuncții, nu decide cifra de școlarizare anuală a unității sale (poate doar să facă propuneri în acest sens, dar verdictul final nu-i aparține). Deciziile esențiale sunt luate la București și transmise ierarhic prin inspectoratele școlare județene.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XIX): Înțeleptul

Înțeleptul nu se mai folosește de toate imaginile pe care și le-a creat de-a lungul timpului, nu mai pretinde că este altcineva decât este în realitate. Se acceptă pe sine așa cum este, iar acceptarea de sine se traduce inclusiv prin acceptarea celor din jur așa cum sunt. Cel înțelept nu mai încearcă să-i schimbe pe ceilalți sau să le impună punctul lui de vedere. El respectă convingerile lor, așa cum sunt ele. Își acceptă corpul, cu toate instinctele lui. Nu este nimic rău în a avea un trup animalic. Toți oamenii sunt simultan și animale, iar animalele au instincte.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XVIII): Dumnezeul din noi

Imaginați-vă că toți oamenii ar începe să fie sinceri cu ei înșiși, să se ierte reciproc și să iubească pe toată lumea. Dacă toți oamenii ar iubi în acest fel, egoismul ar dispărea de pe Pământ. Oamenii ar fi deschiși să dăruiască și să primească și nu s-­ar mai judeca reciproc. Bârfele ar înceta cu desăvârșire, iar otrava emoțională s-ar dizolva instantaneu. Visul planetar s-ar schimba complet. Pur si simplu, am trăi pe o altă planetă, care nu ne-ar mai aminti prin nimic de Pământul de dinainte.

Cărțile vasluienilor: Profesorul Octavian Gh. Dumitriu, un simbol al învingătorului

Monografia comunei Văleni constituie o amplă sursă de documentare privind trecutul și prezentul oamenilor de pe meleagurile acestei localități, cu tradițiile și obiceiurile lor. Rămâne o lucrare de referință pentru toți cei care vor să cunoască o lume care se întinde pe o perioadă de aproape 600 de ani.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XVII): Iertarea

Atunci când optăm pentru a privi prin ochii adevărului, putem scoate la lumină o parte din minciunile în care trăim și putem deschide rănile provocate de ele. Aceste răni sunt însă otrăvite. După ce am deschis rănile, este necesar să le curățăm de toată această otravă. Cum? Același mare Maestru care a trăit cu 2.000 de ani în urmă ne-a oferit soluția: Iertarea. Nu există nicio altă cale de a curăța rănile emoționale de otrava lor decât iertarea.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XVI): Vindecarea corpului emoțional

Atunci când toate nevoile minții și trupului nostru sunt împlinite, vedem lumea prin ochii iubirii. Îl vedem atunci pe Dumnezeu pretutindeni. De pildă, îl putem vedea dincolo de Parazitul oamenilor din jurul nostru. În interiorul oricărui om se află Pământul Făgăduinței pe care Moise l-a promis poporului său. Pământul Făgăduinței este o zonă din mintea umană, dar nu poate fi perceput decât de acea minte care a devenit fertilă pentru iubire, căci numai acolo poate trăi Dumnezeu. Mintea omului obișnuit este și ea un pământ fertil, dar pentru Parazitul care crește din semințele invidiei, mâniei, geloziei și fricii.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XV): Puterea iubirii

Credeți că o broască poate fi urâtă? Nu, broasca este frumoasă. Orice animal este minunat, la fel ca tot ceea ce există. Dar noi ne gândim “O, ce urâțenie!” întrucât cineva ne-a învățat cândva ce anume este urât și ce este frumos, la fel cum am fost învățați ce este bine și ce este rău. Nu are nicio importanță dacă suntem frumoși sau urâți, înalți sau scunzi, grași sau slabi. Dacă ești foarte frumos, mergi pe stradă și cineva îți spune “O, ești frumos!”, îi poți răspunde “Mulțumesc, știu”, după care îți poți continua drumul. Nu are nicio importanță pentru tine.

Mizerie și dezordine de aprilie: Zăpada de primăvară a făcut județul fleașcă

Zeci de copaci rupți, cabluri căzute, mașini avariate, garduri distruse, autorități locale nepăsătoare, furnizori de utilități depășiți de situație. Așa a arătat județul în urma unor fenomene meteorologice rar întâlnite în miez de primăvară, dar care nu ar fi emoționat pe nimeni în timpul iernii. Bârlădenii, hușenii și mulți locuitori din mediul rural s-au confruntat, începând de vineri, și cu probleme în alimentarea cu energie electrică, au stat fără conexiune la rețelele de telefonie, cablu TV și internet, iar sâmbătă și duminică au rămas și fără apă la robinete. Mai era puțin și închideam județul…

Abia a trecut Paștele și parcă vine Crăciunul! Iarna a recucerit județul

De ieri, mai ales în zonele rurale, circulația se desfășoară cu mare dificultate din cauza căderilor de zăpadă și a vântului puternic. Peste 30 de sate au rămas fără energie electrică. Agricultorii sunt îngrijorați pentru munca lor. Codul portocaliu de vreme rea este valabil până astăzi.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XIV): Vânăm iubire

Noi vânăm dreptate și fericire. Îl vânam pe Dumnezeu, dar Dumnezeu se află în interiorul nostru. Povestea vânătorii căprioarei magice ne învață că trebuie să practicăm vânătoarea în interiorul nostru. Aceasta este esența poveștii. Dacă vă veți aminti de povestea Artemisei, veți descoperi iubirea dinăuntrul dumneavoastră. Oamenii care se vânează reciproc pentru iubire nu vor fi niciodată satisfăcuți; ei nu vor găsi niciodată iubirea de care au nevoie alături de alți oameni. Cea care simte această nevoie este mintea, dar nimeni nu poate împlini nevoia minții căci iubirea nu este acolo. Ea nu este niciodată acolo.

Cărțile vasluienilor: “Convorbiri cu și despre Dan Ravaru”, de Radu Bobică

“Unul dintre cei răspunzători de perpetuarea frumosului pe aceste plaiuri îndurătoare de vitregii (mai ales umane) este distinsul Dan Ravaru, cel dintotdeauna considerat o enciclopedie vie. Nu puține sunt domeniile pe care, cu o pasiune neîntreruptă, le-a studiat și le-a îmbogățit” – Gelu Voicu Bichineț.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XIII): Mintea și corpul au nevoi complet diferite

Mintea deține controlul asupra corpului fizic, însă corpul are o serie de nevoi care nu pot fi evitate; de pildă, trebuie hrănit cu alimente și apă, are nevoie de un adăpost, de somn, de sex. Toate aceste nevoi sunt perfect normale și sunt ușor de satisfăcut. Necazul este că mintea și le asumă, făcând din ele “nevoile mele”.
Creăm tot felul de imagini în mintea noastră, iar mintea simte nevoia să-și asume responsabilitatea pentru tot ce se petrece. Ea crede că ea este cea care are nevoie de hrană, de apă, de adăpost, de haine, de sex.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XII): Sexul, cel mai mare demon din iad

Uneori, auto-condamnarea este atât de puternică, încât oamenii simt nevoia să se umilească numai pentru a se putea accepta. Dacă nu-ți place o persoană, nu ai decât să pleci de lângă ea. Dacă nu-ți place un grup de persoane, nu ai decât să pleci din acel grup. Dacă nu te placi pe tine însuți, nu ai însă unde să pleci. Singura posibilitate care îți mai rămâne este să te reduci la tăcere, să te refugiezi într-un alt plan mental. Pe unii îi ajută alcoolul. Pe alții drogurile. Unii preferă să mănânce întruna, numai să uite de sine. Auto-abuzarea poate lua apoi forme din ce în ce mai rele.

Paștele, la Vaslui: Hristos a Înviat!

Bucuria Învierii a scăldat în lumină toate bisericile și mănăstirile din județul nostru. Zeci de mii de oameni au participat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la slujba de Înviere. La miezul nopții, preoții au ieșit din altare pentru a le transmite credincioșilor mesajul „Hristos a Înviat!” și pentru a le oferi Lumina Sfântă, adusă tocmai de la Ierusalim. Pentru aproape 100 de vasluieni, Învierea s-a terminat la spital. De ieri, suntem în Săptămâna Luminată.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XI): Totul este perfect

Dacă nu ne place tot ce se întâmplă în propria noastră viață, dacă nu ne bucurăm de visul nostru, atunci merită să încercăm să ne dăm seama care sunt cauzele care au provocat aceste consecințe. Aceasta este calea prin care visul poate fi transformat. Viața este manifestarea visului dumneavoastră personal. Puteți transforma programul visului dumneavoastră personal, puteți deveni un maestru al viselor. Un maestru al viselor face din viața sa o capodoperă. Controlul viselor înseamnă însă o mare provocare, căci oamenii sunt de regulă sclavii viselor lor.