Avalanșă de modificări fiscale: Economia a ajuns plastilină în mâinile guvernului


Cu mai bine de două luni rămase până la finalul anului, putem deja concluziona că 2017 a pus agenții economici vasluieni la grea încercare, mai ales prin schimbările fiscale implementate de la o lună la alta. Unele impozite sau taxe au dispărut la scurt timp după ce au fost introduse, altele au fost reintroduse la câteva luni după ce guvernul renunțase la ele. În cele ce urmează, vi le reamintim pe cele mai importante, marcând și impactul acestora în mediul de afaceri. Câteva măsuri au afectat direct și populația pentru că au produs scumpiri la unele mărfuri și servicii.

În primele nouă luni din 2017, mediul de afaceri a fost asaltat de măsuri de natură financiară care au condus la schimbarea bugetelor firmelor în plin an fiscal. În timp ce unele cheltuieli au scăzut, altele au crescut, așa că mulți patroni se plâng de faptul că politicile fiscale se schimbă după cum „bate vântul“, bulversând piața și descurajând investițiile.

Încă de la 1 ianuarie a scăzut cota standard de TVA, de la 20% la 19%. O lună mai târziu, au fost eliminate 100 de taxe, între care taxa radio-tv, taxa de mediu pentru autovehicule șamd.

“Din exces de zel, statul a anulat, odată cu timbrul de mediu, și procedura de restituire a banilor pentru cei care plătiseră acea taxă în ultimii ani. Ca urmare, până luna trecută, nici măcar persoanele care aveau de partea lor hotărâri definitive și irevocabile în instanță nu și-au putut recupera timbrul de mediu”, arată specialiștii fiscali pe care i-am consultat.

Situația s-a reglementat abia recent, numai că guvernul pregătește introducerea unei alte taxe auto, „ambalată“ sub altă formă, în funcție de gradul de poluare al mașinii.

Bir pe microîntreprinderi

Guvernul a ridicat de la o lună la alta pragul de la care o firmă este inclusă obligatoriu în categoria microîntreprinderilor, considerând, de la 1 februarie, că intră în această categorie cele care au avut în anul fiscal anterior o cifră de afaceri de până 500.000 de euro, față de 100.000 de euro, cât fusese până atunci. Microîntreprinderile astfel declarate peste noapte plătesc impozit de 1% din cifra de afaceri, dacă au angajați, sau de 3% din venituri, dacă nu au niciun angajat.

“Pe unele firme măsura le-a avantajat: dacă anii anteriori avuseseră profituri mai mari de 6% din cifra de afaceri, anul acesta plătesc impozit mai mic. Cele mai multe, însă, au fost dezavantajate, în sensul că acum plătesc la stat impozit pe venitul realizat, indiferent dacă au sau nu profit, indiferent dacă sunt mai performante în afaceri decât anul trecut sau dacă au avut anul acesta o activitate economică mai slabă decât în alți ani”, au explicat reprezentanții mediului de afaceri.

Salariații, unii avantajați, alții perdanți

Tot de la 1 februarie a crescut salariul minim pe economie, de la 1.250 de lei la 1.450 de lei pe lună. Unora le-a adus mai mulți bani în buzunar, în condițiile în care România are unul dintre cele mai mici salarii minime din Europa. Pentru firme, însă, cheltuiala a fost de două ori mai mare decât suma efectivă plătită în plus angajaților.

“Și această măsură a survenit în timpul unui an fiscal, fiind anunțată cu numai o lună înainte de a fi aplicată. Firmele care au preponderent angajați plătiți cu salariul minim au fost nevoite să găsească bani în propriul buget ca să suporte costurile cu forța de muncă impuse subit de guvernanți”, susțin întreprinzătorii vasluieni.

Odată cu majorarea salariului minim, statul a introdus și supraimpozitarea salariilor mari. De exemplu, plata contribuțiilor sociale era plafonată la maximum cinci salarii medii brute pe economie, acum nu mai există limită nici măcar la veniturile din dividende, dobânzi și chirii.

Contractele part-time, supraimpozitate

În partea a doua a acestui an, s-a introdus obligativitatea ca pentru salariații care sunt angajați cu contracte part-time și ale căror venituri totale nu depășesc salariul minim pe economie angajatorii trebuie să plătească toate contribuțiile sociale la nivelul salariului minim. Spre exemplificare, pentru o persoană angajată două ore pe zi, angajatorul plătea contribuții de 76 de lei pe lună la stat, însă din septembrie este obligat să achite 304 lei pe lună, bani care trebuie luați de undeva…

Deocamdată, Senatul a respins ordonanța care aproba creșterea contribuțiilor pentru contractele part-time. Normativul va ajunge la Camera Deputaților, care este for decizional. Dacă va fi respinsă și aici, atunci se va reveni la plata contribuțiilor aferente numărului real de ore lucrate și trecute în contractele individuale de muncă.

Supraaccizarea carburanților, fiasco total

De la 1 ianuarie 2017, guvernul a scos supraaciza la carburanți de 0,07 euro pe litru, care crease mari controverse în piață. Fusese introdusă cu scopul de a finanța construirea de drumuri și autostrăzi din banii astfel colectați. La jumătatea lui septembrie și la începutul lui octombrie, guvernul a reintrodus, în două etape, o acciză majorată cu 0,32 lei pe litru, în total.

Măsura a afectat atât transportatorii, cât și populația, care a alimentat de la benzinării mai scump decât de obicei. Marii transportatori au amenințat cu proteste de stradă, amenințând că vor alimenta tirurile în afara țării, în statele din jur care rambursează TVA și accizele.

Split TVA, măsura care ar putea îngropa firmele

Una dintre cele mai aspru criticate măsuri este cea numită “split TVA”, adică TVA se va colecta într-un cont separat față de cel în care se încasează banii din activitatea firmei. Problema este că TVA va rămâne în acel cont doar până la data scadentă de plată către stat. Dacă firma nu are bani acolo, atunci va plăti TVA din alte fonduri.

Totodată, fiecare firmă plătitoare de TVA va avea cheltuieli sporite cu gestionarea conturilor. Chiar dacă Trezoreria pune la dispoziție conturi gratuite, întreprinzătorii se tem că vor trebui să facă drumuri dese pentru a efectua operațiunile necesare (depuneri de numerar sau plăți către stat), care, la rândul lor, vor fi cu greu gestionate de rețeaua informatică învechită a ANAF.

O și mai mare bătaie de cap vor avea firmele care au încasări zilnice în numerar. Ele trebuie să urmărească încasările și plățile, iar în interval de cel mult șapte zile de la primirea unor bani, trebuie să meargă să depună diferența de TVA (între încasări și plăți) în contul special de TVA.

Deocamdată, la 1 octombrie, a intrat în vigoare doar posibilitatea firmelor de a opta pentru split TVA, urmând ca de la 1 ianuarie 2018 măsura să devină obligatorie, asta dacă nu cumva se modifică între timp… De menționat că numai 200 de firme au optat pentru aplicarea split TVA de luna aceasta, multe dintre ele fiind ale statului, dintr-un total de circa 550.000 de firme plătitoare de TVA, semn că economia respinge propunerea fiscală. Prin urmare, au adoptat sistemul doar 0,03% dintre societățile vizate! De altfel, nici măcar firmele în care dețin participațiuni parlamentarii susținători ai sistemului split TVA nu au optat pentru această modalitate de plată de la 1 octombrie…

Patronatele au început deja să organizeze măsuri de protest față de split TVA, deocamdată prin petiții postate în spațiul virtual și solicitări adresate guvernului, precum și prin lipirea de afișe pe mașinile proprii. Specialiștii în fiscalitate susțin că măsura oricum nu va avea efectele dorite, pentru că nu va scoate la iveală marea evaziune fiscală, ci va bloca activitatea firmelor corecte, care oricum își plăteau TVA la stat.

Iată ce spun reprezentanții mediului de afaceri din județul nostru: „Este o măsură deosebit de importantă, cu implicații multiple, care poate genera probleme majore atât mediului economic, cât și structurilor statului implicate în mod direct. Măsurile de acest gen, unice la nivel european, considerăm că trebuie adoptate numai în urma unor consultări și dezbateri publice, reale și de durată“.

Modalitatea de aplicare a split TVA este reglementată de OG nr. 23/2017, care acum se află în Parlament pentru a fi aprobată prin lege. De la Comisia de buget-finanțe a Senatului, ordonanța a plecat cu amendamentul de a se aplica de la 1 ianuarie doar firmelor de stat și celor care au afaceri cu statul, dar legea trebuie votată și în plenul Senatului, și în Camera Deputaților, care este for decizional. Premierul Mihai Tudose susține că split TVA se va aplica obligatoriu doar firmelor de stat și celor aflate în insolvență sau în faliment. Rămâne, deci, de văzut.

Uraaa! Bacșișul rămâne la liber!

Aflați în căutare disperată de soluții pentru a aduce bani la buget, guvernanții încearcă să mărească impozitele în tot felul de situații ciudate. Declarații de genul celor lansate de un fost ministru al finanțelor, Varujan Vosganian, care i-a acuzat pe cei cu găini în curte că fac evaziune fiscală, chiar dacă sunt hilare, nu au făcut decât să îngrijoreze populația. Ultimele zvonuri anunță drept posibilă impozitarea bacșișului, măsură care a mai fost adoptată în urmă cu doi ani. În aceea perioadă, guvernul, cu Eugen Teodorovici în postura de ministru al finanțelor, a adoptat o prevedere referitoare la impozitarea cu 16% a bacșișului, însă Parlamentul a anulat-o ulterior.

“În cadrul departamentelor Ministerului Finanțelor Publice nu există un proiect sau un draft de proiect cu privire la impozitarea bacșișului, în acest moment. În cursul săptămânii trecute, o serie de operatori economici și-au exprimat dorința revenirii la reglementări privind evidența contabilă și modul de distribuire a acestuia, în cadrul unui eveniment la care au participat și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice”, a anunțat ministerul acuzat.

Termenul oficial “în acest moment” lasă însă loc de speculații privind adoptarea unei măsuri de acest gen în viitorul apropiat.


Leave a Reply