Istorie

“Al dumitale devotat ministru”: Modelul Spiru Haret în școală

”Cum arată astăzi Școala, va arăta mâine Țara” – Spiru Haret (1851 – 1912).

Refracții: Anul 2017 din punct de vedere geopolitic

E greu de crezut că liderul de la Kremlin poate să facă, la scară geopolitică, atât de mult rău cât i se atribuie – nu fiindcă nu ar vrea să-l facă, dacă din asta ar rezulta un câștig pentru Federația Rusă, ci pentru că nu poate să facă tot ce i se atribuie. În fond, dacă stăm să ne gândim bine, printr-un curios efect de simetrie, Vladimir Putin a devenit la scară mondială, ca imagine a inamicului, reversul absolut simetric al lui George Soros.

Refracții: Panegiric la moartea unui rege

Din nefericire, istoria a fost așa cum a fost și nimic nu se poate repara în mod retroactiv. De aceea, în perspectiva istoriei, Regele Mihai rămâne legat de toate marile drame pe care România le-a suferit în secolul XX

99 de ani de la Marea Unire: 1 Decembrie 1918 – evenimentul cel mai strălucit al istoriei românilor

Peste o sută de mii de români, veniți din toate părțile Ardealului, cu trenul, căruța sau călare, îmbrăcați în haine de sărbătoare și fluturând steaguri tricolore, au votat la ceasurile amiezei din 1 Decembrie Unirea cu Regatul român, în acea Mecca a românismului – Alba Iulia.

Pe firul evenimentelor: Restul e teorie a conspirației

Ce s-a întâmplat în 22 noiembrie 1963 la Dallas arată destul de bine ca o execuție publică. Iar faptul că a fost asasinat cu atâta violență, în fața populației și a suporterilor săi texani, sugerează că președintele Kennedy trebuia să fie cu orice preț oprit să câștige al doilea mandat prezidențial. De ce și de către cine, îi vor lămuri, poate, istoricii pe strănepoții noștri.

”Vremuri alese” în ”Cronici dejiste nefardate”

Paul Zahariuc

Să aduni o sală de oameni într-o după-amiază muncitorească de marți pentru o lansare de carte nu e puțin lucru. Să scormonești prin prăfuitele arhive și să aduci în prim-plan întâmplări trecute, puțini pot face asta. Ambele le-a reușit Paul Zahariuc, istoric, cercetător și jurnalist, care a umplut sala TinArt a Bibliotecii Județene la lansarea volumului “Cronici dejiste nefardate (1949-1965)”, cea de-a 15-a sa carte de istorie locală.

Invitație la lectură: ”Cronici dejiste nefardate”

Astăzi, de la ora 13, iubitorii de istorie locală și literatură sunt așteptați la Sala Tinart a Bibliotecii Județene ”Nicolae Milescu Spătarul” pentru a participa la lansarea volumului ”Cronici dejiste nefardate”, autor fiind jurnalistul Paul Zahariuc.

Istorie locală: 1877: Plecat-am la război vreo două mii și din Vaslui!

Între anul Unirii Principatelor și cel al Unirii tuturor românilor se află anul afirmării Independenței României, eveniment vital pentru existența ființei naționale a poporului nostru, iar ziua de 9 mai 1877 devine istorică tocmai prin faptul că forumul suprem al țării, Parlamentul, a proclamat independența de stat a României. Atunci a rostit Kogălniceanu faimoasele cuvinte ”suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare”.

Vasluiul, în primâvara de foc a anului 1907

1907 este cunoscut în istoria românâ ca fiind anul unor tulburâtoare revolte țârânești, generate în primul rând de standardul de viațâ foarte coborât. Acum 110 ani, în lunile februarie și martie, flacâra râscoalei țârânești se întindea vijelios de la un capât la celâlalt al țârii, țârânimea oprimatâ își cerea din nou dreptul la o viațâ mai bunâ, pretindea pâmântul pentru care luptase veac de veac, apârându-l de cotropitorii strâini, pretindea pâmântul pe care îl muncea fârâ a se bucura de roadele lui.
Ținutul Vasluiului nu a fost ocolit de pârjolul râscoalei,

Lupta locuitorilor actualului județ Vaslui pentru Unirea Principatelor Române

Unirea Moldovei cu țara Românească – înfăptuită la 24 ianuarie 1859 – a reprezentat un proces istoric complex, un act politic major care urma să stea la baza creării României moderne și a formării națiunii române unite. Tocmai de aceea, încă în preajma anului revoluționar 1848, la Vaslui și la Bârlad luase ființă “Asociația Patriotică”, în fruntea căreia se aflau Al.I. Cuza, Iordache Lambrino, Gheorghe Sion, Theodor Rășcanu, Vasile Mălinescu, Gh. Panu, Ion Cuza, Theodor Rosetti, Grigore Cuza și alții, al cărei principal scop era tocmai înfăptuirea unirii Moldovei cu Țara Românească și construirea statului român modern.

Să ne merităm trecutul glorios! 1 Decembrie 1918 – lecţia demnităţii şi solidarităţii naţionale

pta_palatului_1dec_1918_Peste conjuncturi externe complexe şi calcule politicianiste, actul istoric din acea zi apare ca o împlinire supremă a unui deziderat de veacuri, fiind fapta istorică a întregii naţiuni române şi nu opera unui om politic, partid sau guvern.

În epoca modernă, naţiunile, inclusiv cea română, au început să sărbătorească aşa cum se cuvine marile momente ale identităţii lor politice. În Vechiul Regat, sărbătoarea naţională era la 10 mai, în amintirea zilei când Principele Carol, viitorul rege Carol I al României, a sosit pe pământ românesc.

Pe firul istoriei recente: Doctrina lui Stalin

stalinNu forţa maselor populare, cum citeam în cărţile de istorie de până în decembrie 1989, a dus la răsturnarea capitalismului şi instaurarea comunismului în Europa de Răsărit, ci forţa Armatei Roşii. Nu partidele comuniste din aceste ţări au cucerit pe cale revoluţionară puterea, ci ea le-a fost făcută cadou de URSS, învingătoare în război.

Mărturii de ieri pentru cei de azi: Ziua în care, la Bucureşti, s-a oprit timpul

dragomLa 4 aprilie 1944, aviaţia de război anglo-americană a lansat primul bombardament masiv asupra capitalei României, într-o fază decisivă a Celui de-al Doilea Război Mondial. Bombardamentele au durat, în ritmul a câte două pe zi, până aproape de 23 august 1944, când Regele l-a înlăturat pe Antonescu şi a rupt alianţa cu puterile Axei (Germania – Italia – Japonia).

Unirea Principatelor – un eveniment cu răsunet internaţional

unirea“Ziua cea mare” a veacului au numit istoricii ziua de 24 ianuarie 1859, când, prin dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza, unitatea statală a poporului român a fost concretizată, ireversibil în prima ei etapă. A dispărut atunci hotarul anacronic de la Milcov şi două dintre ţările române s-au contopit, formând statul nucleu în jurul căruia avea să fie desăvârşit procesul de făurire a statului modern unitar român, în decembrie 1918. Năzuinţele seculare ale românilor au prins contur, ceea ce fusese un vis devenise realitate de nezdruncinat.

24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române

alexandru-ioan-cuza-unireaConştiinţa poporului român despre unitatea sa etnică este străveche. Când românii din Ardeal coborau la iernat cu turmele lor în Câmpia Dunării sau dincolo de Dunăre, pe ţărmul mării, ei auzeau pretutindeni aceeaşi limbă şi vedeau aceleaşi obiceiuri. Tot aşa, când pescarii de la „baltă” treceau cu carele lor de peşte peste munţi, spre Braşov, Sibiu, Bistriţa şi mai departe, întâlneau aceeaşi limbă şi îşi dădeau seama că reprezentau unul şi acelaşi popor.