Spiritualitate

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (II): Ernst Mach

În aceste zile a plecat dintre noi Ernst Mach, un om cu o mare înrâurire asupra orientării epistemologice a cerce­tătorilor naturii din vremea noastră, un om cu o gândire extrem de independentă. Era într-atât de stăpânit de plă­cerea directă de a vedea și de a înțelege, de acel “amor dei intellectualis” al lui Spinoza, încât, până la o vârstă înain­tată, el a privit lumea cu ochi curioși de copil pentru a se bucura dezinteresat de înțelegerea corelațiilor.

Albert Einstein – Cum văd eu lumea (I): Introducere

Albert Einstein s-a născut la Ulm, în Germania, la 14 martie 1879. A studiat matematica și fizica la Școala Politehnică Federală din Zurich, între 1896-1900. În anii 1902-1908 a lucrat ca expert la Oficiul Federal de Patente din Berna și a publicat lucrări care au atras atenția lumii ști­ințifice, printre care prima lucrare despre teoria specială a relativității, în 1905. În anii 1908-1914, a fost profesor de fizi­că teoretică la universitățile din Berna, Zurich și Praga. În 1913, este ales membru al Academiei Prusiene de Științe și numit director al Institutului de Fizică al Societății „Împă­ratul Wilhelm” din Berlin, funcție pe care o păstrează până în 1933.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XX): Rugăciuni

Dacă v-ați învins deja teama și auto-respingerea, întoarceți-vă acum la iubirea de sine. Aveți în interiorul dumneavoastră puterea de a transforma iadul în rai, teama în iubire, suferința în fericire. Le puteți dărui iubirea și lumina dumneavoastră tuturor, la fel ca și soarele, acum și de-a pururi, necondiționat.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XIX): Înțeleptul

Înțeleptul nu se mai folosește de toate imaginile pe care și le-a creat de-a lungul timpului, nu mai pretinde că este altcineva decât este în realitate. Se acceptă pe sine așa cum este, iar acceptarea de sine se traduce inclusiv prin acceptarea celor din jur așa cum sunt. Cel înțelept nu mai încearcă să-i schimbe pe ceilalți sau să le impună punctul lui de vedere. El respectă convingerile lor, așa cum sunt ele. Își acceptă corpul, cu toate instinctele lui. Nu este nimic rău în a avea un trup animalic. Toți oamenii sunt simultan și animale, iar animalele au instincte.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XVIII): Dumnezeul din noi

Imaginați-vă că toți oamenii ar începe să fie sinceri cu ei înșiși, să se ierte reciproc și să iubească pe toată lumea. Dacă toți oamenii ar iubi în acest fel, egoismul ar dispărea de pe Pământ. Oamenii ar fi deschiși să dăruiască și să primească și nu s-­ar mai judeca reciproc. Bârfele ar înceta cu desăvârșire, iar otrava emoțională s-ar dizolva instantaneu. Visul planetar s-ar schimba complet. Pur si simplu, am trăi pe o altă planetă, care nu ne-ar mai aminti prin nimic de Pământul de dinainte.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XVII): Iertarea

Atunci când optăm pentru a privi prin ochii adevărului, putem scoate la lumină o parte din minciunile în care trăim și putem deschide rănile provocate de ele. Aceste răni sunt însă otrăvite. După ce am deschis rănile, este necesar să le curățăm de toată această otravă. Cum? Același mare Maestru care a trăit cu 2.000 de ani în urmă ne-a oferit soluția: Iertarea. Nu există nicio altă cale de a curăța rănile emoționale de otrava lor decât iertarea.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XVI): Vindecarea corpului emoțional

Atunci când toate nevoile minții și trupului nostru sunt împlinite, vedem lumea prin ochii iubirii. Îl vedem atunci pe Dumnezeu pretutindeni. De pildă, îl putem vedea dincolo de Parazitul oamenilor din jurul nostru. În interiorul oricărui om se află Pământul Făgăduinței pe care Moise l-a promis poporului său. Pământul Făgăduinței este o zonă din mintea umană, dar nu poate fi perceput decât de acea minte care a devenit fertilă pentru iubire, căci numai acolo poate trăi Dumnezeu. Mintea omului obișnuit este și ea un pământ fertil, dar pentru Parazitul care crește din semințele invidiei, mâniei, geloziei și fricii.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XV): Puterea iubirii

Credeți că o broască poate fi urâtă? Nu, broasca este frumoasă. Orice animal este minunat, la fel ca tot ceea ce există. Dar noi ne gândim “O, ce urâțenie!” întrucât cineva ne-a învățat cândva ce anume este urât și ce este frumos, la fel cum am fost învățați ce este bine și ce este rău. Nu are nicio importanță dacă suntem frumoși sau urâți, înalți sau scunzi, grași sau slabi. Dacă ești foarte frumos, mergi pe stradă și cineva îți spune “O, ești frumos!”, îi poți răspunde “Mulțumesc, știu”, după care îți poți continua drumul. Nu are nicio importanță pentru tine.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XIV): Vânăm iubire

Noi vânăm dreptate și fericire. Îl vânam pe Dumnezeu, dar Dumnezeu se află în interiorul nostru. Povestea vânătorii căprioarei magice ne învață că trebuie să practicăm vânătoarea în interiorul nostru. Aceasta este esența poveștii. Dacă vă veți aminti de povestea Artemisei, veți descoperi iubirea dinăuntrul dumneavoastră. Oamenii care se vânează reciproc pentru iubire nu vor fi niciodată satisfăcuți; ei nu vor găsi niciodată iubirea de care au nevoie alături de alți oameni. Cea care simte această nevoie este mintea, dar nimeni nu poate împlini nevoia minții căci iubirea nu este acolo. Ea nu este niciodată acolo.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XIII): Mintea și corpul au nevoi complet diferite

Mintea deține controlul asupra corpului fizic, însă corpul are o serie de nevoi care nu pot fi evitate; de pildă, trebuie hrănit cu alimente și apă, are nevoie de un adăpost, de somn, de sex. Toate aceste nevoi sunt perfect normale și sunt ușor de satisfăcut. Necazul este că mintea și le asumă, făcând din ele “nevoile mele”.
Creăm tot felul de imagini în mintea noastră, iar mintea simte nevoia să-și asume responsabilitatea pentru tot ce se petrece. Ea crede că ea este cea care are nevoie de hrană, de apă, de adăpost, de haine, de sex.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XII): Sexul, cel mai mare demon din iad

Uneori, auto-condamnarea este atât de puternică, încât oamenii simt nevoia să se umilească numai pentru a se putea accepta. Dacă nu-ți place o persoană, nu ai decât să pleci de lângă ea. Dacă nu-ți place un grup de persoane, nu ai decât să pleci din acel grup. Dacă nu te placi pe tine însuți, nu ai însă unde să pleci. Singura posibilitate care îți mai rămâne este să te reduci la tăcere, să te refugiezi într-un alt plan mental. Pe unii îi ajută alcoolul. Pe alții drogurile. Unii preferă să mănânce întruna, numai să uite de sine. Auto-abuzarea poate lua apoi forme din ce în ce mai rele.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (XI): Totul este perfect

Dacă nu ne place tot ce se întâmplă în propria noastră viață, dacă nu ne bucurăm de visul nostru, atunci merită să încercăm să ne dăm seama care sunt cauzele care au provocat aceste consecințe. Aceasta este calea prin care visul poate fi transformat. Viața este manifestarea visului dumneavoastră personal. Puteți transforma programul visului dumneavoastră personal, puteți deveni un maestru al viselor. Un maestru al viselor face din viața sa o capodoperă. Controlul viselor înseamnă însă o mare provocare, căci oamenii sunt de regulă sclavii viselor lor.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (IX): Relația reprezintă o artă

Visul creat de două persoane este încă și mai dificil de controlat decât propriul vis. Pentru ca amândoi partenerii să fie fericiți, fiecare dintre ei are datoria să-și îndeplinească perfect rolul (jumătatea de relație). Fiecare este responsabil pentru jumătatea sa și fiecare jumătate are propriile sale deșeuri. Cel puțin, deșeurile dumneavoastră sunt ale dumneavoastră. Singurul chemat să facă ordine în viața dumneavoastră și să curețe aceste deșeuri sunteți dumneavoastră, nu partenerul. Dacă acesta încearcă să vă curețe propriile deșeuri, se poate alege cu capul spart.

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (VIII): Ce mă fac dacă nu mă aflu alături de partenerul potrivit?

Într-adevăr, această întrebare este foarte importantă. Evident, trebuie să alegeți femeia potrivită sau bărbatul potrivit. Dar cine poate fi partenerul potrivit? Cineva care dorește să meargă în aceeași direcție cu dumneavoastră, care este compatibil cu valorile și cu convingerile dumneavoastră, din punct de vedere emoțional, fizic, economic, spiritual.
Cum puteți ști dacă partenerul este potrivit pentru dumneavoastră? Să spunem că sunteți bărbat și că o femeie dorește să vă aleagă drept partener de viață. Dacă ar exista o sută de femei aflate în căutarea unui bărbat,

Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi (VII): Regulile

Pe calea fricii există atât de multe condiții, atâtea așteptări și atâtea obligații, încât ajungem să creăm o sumedenie de reguli numai pentru a ne proteja împotriva durerii emoționale. Adevărul este că nu ar trebui să existe niciun fel de reguli. Acestea afectează calitatea canalelor de comunicație dintre noi căci cine se teme minte. Dacă te aștepți ca eu să mă port într-un anume fel, eu mă voi simți obligat să mă port în acest fel, dar eu nu sunt așa.