Cum a asigurat guvernul echitatea socială?: Versiunea jerpelită a salarizării din învățământ


“Legea salarizării unitare este o mare nedreptate. Ar fi trebuit să așeze salariații în grile în funcție de cât de mult depinde dezvoltarea economică a României de domeniul din care fac parte. Privind grilele de salarizare, administrația și instituțiile de forță ale statului sunt domeniile cele mai importante din România”, se arată într-un comunicat al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.

Angajații din învățământ spun că, în conformitate cu Legea salarizării unitare, funcționărimea din administrație ajunge la un salariu mediu de 3.850 de lei, în timp ce în educație salariul mediu este de aproximativ 2.350 de lei, deci cu 1.500 de lei mai mic.

“Lăsând la o parte faptul că un politician ales pe plan local ajunge la un salariu de zece ori mai mare decât al unui profesor cu vechime, mulți profesori sunt plătiți cu mult mai puțin decât secretarele sau șoferii din primării”, se arată într-un comunicat de presă al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), care numără circa 5.000 de membri în județul Vaslui.

Sindicaliștii sunt nemulțumiți de faptul că angajații din educație vor primi acum, la început de an, sume infime în plus la salariu, în timp ce pentru aleși s-au făcut reguli speciale, care s-au aplicat încă de la 1 iulie 2017: “În cazul acestora, se acordă indemnizații calculate prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu salariul minim brut pe economie, care este, începând cu 1 ianuarie 2018, de 1.900 de lei. De cealaltă parte, salariul mărit cu 25 la sută înseamnă de fapt 50 de lei în plus pentru profesori! De la 1 ianuarie, un profesor debutant, care avea în decembrie 2017 un salariu net de 1.440 de lei, primește în plus doar 55 de lei. Este suma reală după creșterea salariului brut cu 25%. În realitate, majorarea salariului net este de doar 3,8%, după ce vor fi plătite contribuțiile către stat”.

Totodată, un profesor cu peste 40 de ani de muncă are, de la 1 ianuarie 2018, un salariu net de 2.887 de lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 117 lei, respectiv de 4,2%.

“Legea salarizării unitare este o mare nedreptate. Ar fi trebuit să așeze salariații în grile în funcție de cât de mult depinde dezvoltarea economică a României de domeniul din care fac parte. Privind grilele de salarizare, administrația și instituțiile de forță ale statului sunt domeniile cele mai importante din România”, transmite FSLI.

“Șoferii sau secretarele din primării au salarii mai mari decât un profesor cu 25 de ani vechime”

Sindicaliștii dau și câteva exemple de indemnizații ale aleșilor locali, respectiv valoarea brută de la 1 ianuarie 2018: “Un viceprimar de comună sub 3.000 de locuitori ia 5.700 de lei (coeficient 3, adică de trei ori salariul minim), un viceprimar de municipiu reședință de județ primește 15.200 de lei (coeficient 8), în timp ce primarul are 171.000 de lei (coeficient 9). Ideea este că pentru angajații din primării și consilii nu există coeficienți de ierarhizare, salariile acestora depinzând de bunăvoința șefului instituției și de venitul pe care îl primește acesta. Așa s-a ajuns la situația în care șoferii sau secretarele din primării au salarii mai mari decât un profesor cu 25 de ani vechime”.

Cei de la FSLI mai spun că salariile în unitățile de învățământ depind de numărul de elevi pentru că bugetul reprezintă o sumă alocată per elev înmulțită cu numărul de elevi. Ca urmare, o mare nesiguranță se manifestă în legătură cu promisiunea făcută de guvern că de la 1 martie salariile profesorilor vor crește cu 20 la sută.

“Să nu uităm că guvernanții ne-au prezentat, odată cu Legea salarizării, lefurile noastre până în anul 2022, fără a face precizări anuale. Guvernul ne atrage atenția să nu depășim bugetul. Peste 60 la sută dintre școlile vasluiene nu vor reuși să achite integral salariile în martie, după cum a fost repartizat bugetul pe trei luni. La sfârșitul lui ianuarie, vom avea o întâlnire la București și vom stabili strategii pentru buget și pentru eventuale proteste. Ministrul educației se tot lăuda că avem cel mai mare buget din ultimii zece ani, adică de… 2,9 la sută din PIB. Legislația spune că bugetul pentru învățământ ar trebui să fie de 6 la sută din PIB. Să nu uităm că în perioada interbelică procentul pentru învățământ era de 16 la sută din PIB. Asta spune tot”, declară sindicaliștii.


Leave a Reply

%d bloggers like this: