Cum pierdem toți dintr-un sistem prost de instruire: Piața muncii scârțâie din toate încheieturile

Deși județul nostru este pe primul loc în țară la rata șomajului, iar o sumedenie de firme se plâng că nu găsesc oameni pricepuți pe care să-i angajeze, numai 286 de șomeri au participat la cursurile gratuite de calificare organizate în acest an de AJOFM Vaslui. “Competențele practice ale absolvenților din vremurile noastre sunt ca și inexistente”, spun reprezentanții angajatorilor.

Mihai IONESCU
Sorin SAIZU

În perioada ianuarie-aprilie, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui a organizat 14 cursuri de formare profesională, la care s-au înscris doar 286 de șomeri. Printre meseriile vizate s-au numărat cele de coafor, contabil, cusător piese din piele și înlocuitori, frizer, formator, inspector (referent) resurse umane, lucrător în comerț, lucrător în structuri pentru construcții, altfel spus, cam tot ce se cere în prezent pe piața locală a muncii.
“Potrivit tuturor sondajelor în această materie, cei mai mulți dintre angajatorii vasluieni se plâng că nu găsesc forța de muncă de care au nevoie, iar când se pare că o găsesc, aceasta e neadaptată, slab pregătită și plină de pretenții (salariu de cel puțin 1.000 de euro din prima lună!!). Dacă nu, oamenii noștri mai bine stau acasă și se pregătesc, eventual, să plece la cules de căpșuni prin Spania”, a declarat Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui.
“Competențele practice ale absolvenților din vremurile noastre sunt ca și inexistente”, ne-a explicat reprezentantul unei firme care dorea să angajeze ingineri, având inclusiv răbdarea de a-i învăța la locul de muncă tot ceea ce nu învățaseră în facultate. “Să măsoare cu șublerul, de exemplu”, cum recunoaște că a făcut respectivul cu unii absolvenți de facultăți de mecanică, de fapt, simple fabrici de diplome, specializate în tăiat frunze la câini.
Departe de a ne propune o analiză în detaliu și cu atât mai mult să împărțim vinovății, cum se explică faptul că, anul trecut, din peste 3.000 de absolvenți de Drept, doar 72 au trecut de prima probă a examenului de admitere la Institutul Național de Magistratură? Cum se explică faptul că între barmani, coafeze și agenți de vânzări sunt destui absolvenți de studii superioare, care s-au orientat către activități mai bine plătite decât cele pentru care s-au pregătit în facultate și la master? Statul a cheltuit cu ei, familiile lor au investit bani, timp și speranță, dar la urmă, pierdem toți, inclusiv cei care așteaptă ca generațiile tinere să aducă, prin nivelul pregătirii, creativitate și entuziasm, o schimbare în bine în societatea românească.
Prima instituție care ar fi trebuit să se îngrijoreze și să reacționeze este Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC). Potrivit legii, misiunea ei este „să asigure cadrul general pentru realizarea formării profesionale continue și dezvoltarea de calificări necesare susținerii unei resurse umane naționale competitive”, iar una dintre atribuții este „să coordoneze asigurarea calității în formarea profesională continuă a adulților”.
Faptul că majoritatea întreprinzătorilor privați sunt nemulțumiți de calitatea pregătirii forței de muncă demonstrează că ANC nu își îndeplinește misiunea.
“Noi nu scoatem meseriași în adevăratul sens al cuvântului. Aș îndrăzni să spun că, deocamdată, la toate nivelurile, scoatem doar oameni cu diplomă și atât“, menționează președintele CCIA Vaslui.
În această privință, la nivelul județului nostru, singura instituție care părea a-și face treaba era AJOFM Vaslui, prin programele ei de formare profesională, numai că, așa cum arătat la început, cursurile de calificare/recalificare nu mai au cine știe ce căutare.

Industria diplomelor funcționează la toate nivelurile

Așa cum avem cohorte de falși doctori în științe, de falși medici, ingineri, juriști și economiști, de falși bacalaureați, care și-au cumpărat diplomele cu bani sau cu prestații sexuale, avem și falși muncitori calificați. Dacă „fabricile de diplome” de la nivelurile liceal, universitar și post-universitar au intrat, de multă vreme, în atenția opiniei publice datorită dezvăluirilor presei și anchetelor penale, pe nedrept, producția de diplome de la nivelul calificărilor pentru muncitori și personalul mediu este ignorată.
Dacă vreți să vă convingeți, dați o raită prin sălile de cursuri ale furnizorilor de educație autorizați de ANC, să vedeți cum chiulesc pe capete viitorii meseriași. Absentează pentru că li se permite, pentru că atât cursul, cât și examenul sunt simple formalități. Important este că toată lumea-i mulțumită la final: furnizorul de educație, pentru că și-a luat banul, cursantul, pentru că a obținut certificatul care îi deschide porțile de pe piața muncii, chiar dacă nu se pricepe la nimic.
Potrivit informațiilor noastre, cursurile organizate pe bani europeni sunt cel mai bun prilej pentru a da rasol. Cursantului nu-i pasă întrucât nu-l costă nimic, iar furnizorului de educație nici atât, pentru că oricum își ia banul.
Existența fabricii de falși meseriași este posibilă pentru că, la nivel național, sunt peste 600 de furnizori de educație autorizați de ANC. Câți dintre aceștia au fost controlați dacă au dotările și suporturile de lecție necesare, dacă au personal didactic pe specialități și de calitate, dacă asigură prezența la ore, dacă respectă standardele de calitate declarate, dacă examenele nu sunt formale? Care sunt rezultatele inspecțiilor? Oricât veți căuta pe site-ul ANC, răspunsurile la aceste întrebări nu le veți găsi întrucât instituția nu a dat publicității rapoartele de activitate.
“ANC nu are cum să cunoască aceste lucruri, ci doar se află într-o permanentă și falsă problemă. Programele de pregătire profesională care se derulează prin fonduri europene reprezintă doar o chestiune de imagine trecătoare, în urma căreia se sparge un balon de săpun. Trebuie să mergem la cauză. Clasa politică și guvernarea trebuie să creioneze cu cea mai mare seriozitate o strategie de dezvoltare economică a țării”, explică Ionel Constantin.
Să ne mai mirăm că tot mai mulți meseriași muncesc în stilul Dorel?

Leave a Reply