Eckhart Tolle – “Puterea prezentului” (XXIV): Identificarea vă împiedică să rezolvaţi problema corpului-durere

Unele femei, care sunt deja destul de conştiente pentru a-şi abandona identitatea de victimă la nivel personal, continuă să se agaţe de o identitate colectivă de victimă: „Ce le-au făcut bărbaţii femeilor!…” Au dreptate şi, în acelaşi timp, greşesc. Au dreptate deoarece corpul-durere colectiv feminin a luat naştere, în principal, din cauza violenţelor exercitate de bărbaţi asupra femeilor şi, de asemenea, din cauza reprimării feminităţii pe întreaga planetă timp de milioane de ani. Ele greşesc în cazul în care o parte a sentimentului lor de identitate derivă de aici, închizându-se astfel într-o identitate feminină colectivă. Dacă o femeie continuă să nutrească ură, resentimente sau să condamne, ea îşi păstrează corpul-durere. Acest lucru îi poate oferi o identitate încurajatoare de solidaritate cu alte femei, dar o face prizoniera trecutului şi îi blochează accesul deplin la esenţa şi puterea ei adevărată. Dacă femeile îi resping pe bărbaţi, întreţin un sentiment de separare, întărind astfel sinele fals. Şi cu cât sinele fals este mai puternic, cu atât sunteţi mai departe de natura dumneavoastră adevărată.
Aşa că nu vă folosiţi corpul-durere pentru a vă crea o identitate. Folosiţi-l în schimb pentru a vă dezvolta spiritual. Transformaţi-l în conştiinţă. Unul dintre cele mai bune momente pentru a face aceasta este în timpul ciclului menstrual. Cred că, în anii care vor veni, multe femei vor pătrunde în starea de conştiinţă profundă în acest interval. De obicei, este o perioadă de inconştienţă pentru multe femei deoarece corpul-durere colectiv feminin preia controlul. Totuşi, după ce aţi atins un anumit nivel de conştiinţă, puteţi inversa procesul, astfel încât în loc să deveniţi mai inconştientă, să deveniţi mai conştientă. Am descris deja procesul fundamental, dar aş vrea să-l mai parcurgem o dată, acum însă referindu-ne în mod special la corpul-durere feminin colectiv.
Când ştiţi că se apropie perioada ciclului menstrual, înainte de a simţi primele semne ale fenomenului, numit în termeni uzuali tensiune premenstruală, adică trezirea corpului-durere feminin colectiv, fiţi foarte atentă şi locuiţi-vă corpul cât mai mult posibil. Când apar primele semne, trebuie să fiţi suficient de vigilentă pentru a le „surprinde” înainte ca ele să pună stăpânire pe dumneavoastră. De exemplu, primul semn poate fi un sentiment brusc de iritare puternică, de furie sau un simptom pur fizic. Indiferent în ce ar consta, observaţi-l înainte ca el să pună stăpânire pe gândirea sau pe comportamentul dumneavoastră. Aceasta înseamnă pur şi simplu să vă îndreptaţi atenţia asupra lui. Dacă este o emoţie, simţiţi puternica încărcătură energetică din spatele ei. Recunoaşteţi corpul-durere. În acelaşi timp, deveniţi observatorul: fiţi atent la prezenţa conştientă şi simţiţi-i puterea. Orice emoţie în care veţi aduce prezenţa dumneavoastră va slăbi curând şi se va transforma. Dacă este un simplu simptom fizic, atenţia pe care i-o acordaţi îl va împiedica să se transforme într-o emoţie sau gând. Apoi continuaţi să fiţi vigilentă şi aşteptaţi să apară următorul semn al corpului-durere. Când acesta apare, surprindeţi-l şi procedaţi la fel ca mai înainte.
Mai târziu, când corpul-durere s-a trezit complet din starea sa de somnolenţă, veţi trăi o tulburare considerabilă a spaţiului interior, care va dura poate câteva zile. Indiferent de forma pe care o ia, rămâneţi prezentă. Acordaţi-i întreaga dumneavoastră atenţie. Observaţi tumultul din interior. Acceptaţi-i prezenţa. Păstraţi această informaţie şi deveniţi cunoscătorul. Nu uitaţi: nu lăsaţi corpul-durere să vă folosească mintea şi să pună stăpânire pe gândirea dumneavoastră! Urmăriţi-l. Simţiţi-i energia în corpul dumneavoastră. După cum ştiţi, atenţie deplină înseamnă acceptare completă.
Printr-o atenţie susţinută şi, astfel, prin acceptare, apare transformarea. Corpul-durere se transformă într-o conştiinţă strălucitoare, aşa cum o bucată de lemn se transformă şi ea în flacără atunci când este pusă în foc sau lângă el. Menstruaţia va deveni atunci nu numai o expresie veselă şi plăcută a feminităţii, ci şi un moment sacru de transformare, în care daţi naştere unei noi conştiinţe. Natura dumneavoastră adevărată va străluci prin ea, atât în aspectele sale feminine, ca Mamă Divină, cât şi în aspectul său transcendent, ca Fiinţă divină ce depăşeşte dualismul masculin-feminin.
Dacă partenerul dumneavoastră este suficient de conştient, vă poate ajuta în acest exerciţiu pe care tocmai l-am descris, păstrând frecvenţa prezenţei intense mai ales în acest interval. Dacă el rămâne prezent ori de câte ori recădeţi în identificarea inconştientă cu corpul-durere, lucru care este posibil şi se va întâmpla la început, veţi putea foarte repede să vă alăturaţi lui în această stare. Adică ori de câte ori corpul-durere preia temporar controlul, în timpul menstruaţiei sau în alte momente, partenerul nu-l va confunda cu dumneavoastră. Chiar dacă acesta îl atacă, cum probabil o va face, el nu va reacţiona ca şi cum aţi fi „dumneavoastră”, retrăgându-se sau construind un fel sau altul de apărare. Îşi va păstra spaţiul de prezenţă intensă. Nu mai este nevoie de niciun alt lucru pentru transformare. În alte momente, veţi fi capabilă să faceţi acelaşi lucru pentru el sau să-l ajutaţi să-şi recâştige conştiinţa de sub dominaţia minţii, atrăgându-i atenţia către aici şi acum ori de câte ori se va identifica cu gândirea.
În acest fel, un permanent câmp energetic de o frecvenţă înaltă şi pură va lua naştere între voi. Nici iluziile, nici durerea, nici conflictele, nimic din ceea ce este străin de dumneavoastră şi nu este iubire nu va putea supravieţui. Aceasta reprezintă împlinirea scopului divin, transpersonal, al relaţiei dumneavoastră. Devine un vârtej de conştiinţă, care va atrage multe alte persoane.

Renunţarea la relaţia cu sine

Indiferent de nivelul dezvoltării spirituale, sunteţi încă bărbat sau femeie, aşa că la nivelul identităţii formale nu sunteţi complet. Sunteţi numai o jumătate a întregului. Această stare de neîmplinire este simţită sub forma atracţiei dintre bărbaţi şi femei, a atracţiei către polaritatea energetică opusă, indiferent cât de conştient aţi fi. În această stare de conectare interioară, simţiţi atracţia undeva la suprafaţa sau la periferia vieţii dumneavoastră. Orice lucru care vi se întâmplă în această stare este resimţit ca marginal. Întreaga lume pare numai o îngrămădire de valuri sau de unde la suprafaţa unui ocean vast şi adânc. Dumneavoastră sunteţi oceanul şi, desigur, sunteţi şi valul, dar un val care şi-a înţeles adevărata identitate de ocean şi, comparată cu imensitatea şi profunzimea oceanului, lumea valurilor şi a undelor nu mai este deloc importantă.
Acest lucru nu înseamnă că nu mai aveţi relaţii profunde cu alte persoane sau cu partenerul. De fapt, puteţi avea relaţii profunde numai dacă sunteţi conştient de Fiinţă. Venind din Fiinţă, sunteţi capabil să vă găsiţi centrul în spatele vălului formei. În Fiinţă, masculinul şi femininul sunt una. Forma dumneavoastră poate continua să aibă anumite nevoi, dar Fiinţa nu are niciuna. Este deja completă şi întreagă. Dacă aceste nevoi sunt satisfăcute, este minunat, dar satisfacerea sau nesatisfacerea lor nu afectează în niciun fel starea dumneavoastră profundă, astfel că este perfect posibil ca o persoană care a atins un nivel avansat de dezvoltare spirituală să aibă un sentiment de neîmplinire la nivelul superficial al fiinţei, în cazul în care nevoia de a-şi satisface polaritatea masculină sau feminină nu este împlinită şi, în acelaşi timp, să se simtă completă, împlinită şi împăcată în interior.

Dincolo de fericire şi nefericire, se află pacea

Dacă nu vă puteţi simţi relaxat când sunteţi singur, veţi căuta o relaţie ca să vă mascaţi disconfortul. Puteţi fi sigur că disconfortul va reapărea sub o formă sau alta în relaţie şi probabil vă veţi considera responsabil pentru această situaţie. Tot ce trebuie să faceţi este să acceptaţi în totalitate momentul. Atunci veţi fi în largul dumneavoastră aici şi acum şi veţi avea o relaţie confortabilă cu sine.
Dar este neapărat necesar să aveţi o relaţie cu dumneavoastră? De ce nu puteţi pur şi simplu să fiţi dumneavoastră? Când aveţi o relaţie cu dumneavoastră, vă împărţiţi în două: „eu” şi „eu însumi”, subiect şi obiect. Această dualitate creată de minte este cauza principală a problemelor şi a conflictelor din viaţa dumneavoastră în starea de iluminare, sunteţi dumneavoastră – „dumneavoastră” şi „sinele dumneavoastră” fuzionează. Nu vă criticaţi, nu vă plângeţi de milă, nu fiţi mândru de dumneavoastră, nu vă iubiţi, nu vă urâţi şamd. Ruptura produsă de conştiinţa autoreflexivă se repară, iar blestemul ei este înlăturat. Nu există niciun „sine” pe care să fie nevoie să-l apăraţi, să-l protejaţi sau să-l hrăniţi. Când aţi atins un anumit nivel de dezvoltare spirituală, există o singură relaţie pe care nu o mai aveţi: relaţia cu sine. Odată ce aţi renunţat la ea, toate ce­lelalte relaţii vor fi relaţii de iubire.
Binele superior este dincolo de bine şi de rău. Au existat multe persoane pentru care limitările, eşecul, pierderea, boala sau durerea de orice fel s-au dovedit cei mai mari profesori. Astfel au învăţat să renunţe la imaginile false despre sine şi la scopurile şi dorinţele superficiale, dictate de sinele fals. Au dobândit profunzime, smerenie şi compasiune. Au devenit mai reale.
Ori de câte ori vi se întâmplă un lucru negativ, există o lecţie profundă ascunsă în acel eveniment, deşi în momentul respectiv poate că nu o sesizaţi. Chiar şi o boală scurtă sau un accident vă pot arăta ce este real şi ce nu este real în viaţa dumneavoastră, ce contează şi ce nu contează, în ultimă instanţă.
Dintr-o perspectivă superioară, condiţiile sunt întotdeauna pozitive. Ca să fiu mai precis: ele nu sunt nici pozitive, nici pegative. Sunt ceea ce sunt, iar când trăiţi acceptând complet starea de fapt – singurul mod sănătos de a trăi – nu mai există „bine” şi „rău” în viaţa dumneavoastră, există numai un bine su­perior – în care este inclus şi „răul”. Totuşi, din perspectiva minţii, există bine-rău, plăcere-neplăcere, iubire-ură. De aceea se spune în Cartea Genezei că Adam şi Eva nu au mai avut voie să rămână în „rai” după ce au „mâncat din pomul cunoaşterii binelui şi răului”. (va urma)

Leave a Reply