În contabilitate, ca pe maidan: Fiscul nu iartă nimic

fiscAgenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a efectuat o analiză a greşelilor cel mai des întâlnite în timpul controalelor realizate la firme. Iată ce lucruri aberante îşi cumpără unii întreprinzători, cum “justifică” în contabilitate acele cheltuieli şi cum le calculează Fiscul dobânzi şi penalităţi pentru achiziţiile care nu au legătură cu activitatea firmei.

În timpul controalelor fiscale, inspectorii ANAF descoperă tot felul de ciudăţenii în actele contabile ale firmelor. Dintre toate greşelile care se fac, Fiscul a evidenţiat o categorie de erori care sunt cel mai des întâlnite cu ocazia inspecţiilor, şi anume că firmele înregistrează cheltuieli care nu sunt în interesul activităţii economice.
Cele mai multe firme sunt prinse că îşi deduc cheltuieli foarte mari de carburant, chiar mai mari decât era necesar în funcţie de parcul de maşini existent, şi nu există foi de parcurs care să justifice toate acele cheltuieli.

Cu factura de la stomatolog, în contabilitate

Cel mai interesant caz descoperit de oamenii Fiscului în timpul unui control a fost în 2014, când un patron şi-a făcut o lucrare dentară la un cabinet stomatologic şi a introdus factura pe firmă, drept cheltuială.
„Nu am mai întâlnit aşa ceva până anul trecut. Înţelegem să îşi ia un costum de haine (dar numai unul), dar să înregistreze pe firmă cheltuielile cu repararea danturii a fost ceva ieşit din comun“, spun reprezentanţii ANAF.
Fiscul a „dat jos“ plata făcută la stomatolog, în sensul că nu i-a luat în calcul factura respectivă patronului, care se folosise de firmă pentru a-şi deconta cheltuieli personale.
Tot pe acest principiu, reprezentanţii ANAF spun că deţinătorii de firme îşi cumpără bunuri personale, dar cu facturi emise pe societate, pentru a diminua impozitul pe profit: “Este vorba despre bunuri care nu au treabă cu activitatea firmei: televizoare, plasme etc. Noi le găsim facturile în contabilitate, dar nu găsim şi bunurile la firmele respective. Dacă ai activitate de comerţ şi deţii un magazin, atunci ce faci cu un televizor uriaş? Deci, acele bunuri sunt folosite în interes propriu“.
În astfel de cazuri, Fiscul nu ia în calcul facturile respective, astfel că firmele au de plată un impozit pe profit mai mare, plus dobânzi şi penalităţi din urmă. Nu sunt acceptate a fi decontate pe firmă nici cheltuielile cu petrecerea de revelion sau concedii de odihnă în diverse locuri exotice.
„Dacă administratorul firmei face dovada că la o astfel de întâlnire s-a perfectat un contract sau a avut loc o conferinţă de afaceri şi aduce dovezi în acest sens, atunci se iau în calcul cheltuielile cu deplasarea respectivă. În caz contrar, nu“, explică reprezentanţii ANAF.

Înregistrează „jumătăţi“ de facturi

O şmecherie de dată recentă a agenţilor economici este aceea de a fenta statul înregistrând doar „jumătăţi“ de facturi în contabilitate. Practic, valoarea facturilor reale nu coincide cu sumele declarate în contabilitate. Se ştie că, dacă o firmă nu înregistrează deloc facturile emise de diverşi parteneri de afaceri, ar fi o abatere destul de gravă, aşa că declară factura cu toate datele de identificare, dar înregistrează doar o parte din sumă în contabilitate.
„Este vorba despre emiterea unor facturi şi înregistrarea lor parţială în contabilitatea celui verificat. De exemplu, dacă au luat o factură de 1.000 de lei, atunci au înregistrat-o în contabilitate cu doar 500 de lei. În astfel de cazuri, noi cerem notă explicativă, înregistrăm factura la valoarea reală, apoi calculăm majorări de întârziere şi penalităţi la valoarea care nu fusese înregistrată până atunci“, arată inspectorii fiscali.

Fiscul ia urma facturilor emise

Există şi firme care nu înregistrează deloc în contabilitate anumite facturi, fapt care e uşor de depistat, prin verificarea de către Fisc a Declaraţiei 394. Prin acest document, toate firmele sunt obligate să declare achiziţiile şi vânzările, deci atât facturile emise, cât şi pe cele primite de la furnizori, cu sumele şi datele de identificare aferente. În cazul în care primeşti o factură pe care nu o declari în Declaraţia 394, dar emitentul facturii a declarat-o, atunci firma e suspectă de evaziune. Sunt exceptate cazurile de decalare, adică dacă o factură este emisă într-o lună, dar a fost declarată în luna următoare, se consideră declarată şi nu ascunsă, dar contribuabilul trebuie să facă o declaraţie rectificativă şi să o înregistreze în Declaraţia 394 chiar în luna în care a fost emisă.
Astfel, dacă primeşti o factură de la furnizor şi nu o înregistrezi în contabilitate, atunci rişti să fii descoperit pentru că emitentul facturii o introduce în Declaraţia 394, care poate fi verificată de Fisc. Totul depinde de momentul în care ANAF descoperă acea factură, dacă o descoperă vreodată.
Pe lângă decalajele din Declaraţia 394, Fiscul „cotrobăie“ şi după facturile fictive, declarate în special de firme care fac achiziţii de fier vechi.
„Sunt doar cazuri izolate când unele firme nu îşi înregistrează deloc veniturile, dar ne confruntăm cu situaţii numeroase pe partea de firme care fac achiziţii de metale feroase şi neferoase. În acest sector există multe facturi fictive, emise pe numele unor firme inactive sau radiate. Marfa ajunge fără documente de provenienţă sau pe baza unor facturi false, emise din diverse colţuri ale ţării. În astfel de cazuri, facem raportul de inspecţie fiscală, plus o plângere penală pe numele administratorilor de firme care se ocupă cu achiziţii şi vânzări de metale feroase sau neferoase“, afirmă cei de la ANAF.

Plângeri penale din trei în trei luni

Firmele care îşi declară obligaţiile fiscale (în special contribuţiile pentru angajaţi), dar nu le achită timp de trei luni riscă să se aleagă cu dosare penale pe numele administratorilor.
De ceva vreme, Fiscul verifică situaţia plăţilor de impozite şi taxe achitate sau neachitate de către firme, din trei în trei luni. Dacă firmele au făcut stopaj la sursă pentru diverse contribuţii şi au declarat la stat sumele respective, dar nu au plătit banii timp de trei luni, atunci ANAF înştiinţează contribuabilii respectivi, dar trimite şi plângeri penale organelor în drept.

Marfa fără documente legale – o mare problemă

În timpul controalelor, inspectorii fiscali au descoperit marfă în plus faţă de cea existentă în acte, la mai multe firme. Acel surplus de marfă era lipsit de documente de provenienţă.
„Anul trecut, am descoperit sute de astfel de cazuri, în general, în domeniul comerţului cu legume-fructe, îmbrăcăminte şi încălţăminte. În asemenea situaţii, facem proces-verbal de confiscare a produselor şi înaintăm plângeri penale autorităţilor în drept“, au declarat reprezentanţii ANAF.

Un răspuns pentru: În contabilitate, ca pe maidan: Fiscul nu iartă nimic

  1. Cristina says:

    Bine ca-i da plasma jos de la cheltuieli, dar il obliga statul sa plateasca taxa radio-tv.

Leave a Reply

%d bloggers like this: