Industrie puţină, poluare puţină! Amenzi de patru miliarde pentru afectarea mediului

laicInterviu cu Gabriel Cristian Laic, şeful Comisariatului Judeţean Vaslui al Gărzii Naţionale de Mediu.

– Care sunt principalele atribuţii ale Gărzii de Mediu, pentru ca oamenii să poată apela la serviciile acestei instituţii atunci când problemele pe care le reclamă fac obiectul activităţii dumneavoastră?
– Garda Naţională de Mediu este un corp specializat de inspecţie şi control, care poate aplica sancţiuni şi poate suspenda sau sista activitatea agenţilor economici ca urmare a poluării şi deteriorării mediului sau pentru nerespectarea condiţiilor impuse prin actele de reglementare. Dintre atribuţii, putem menţiona:
– controlează activităţile cu impact asupra mediului şi aplică, după caz, sancţiuni contravenţionale persoanelor fizice sau juridice care le desfăşoară;
– constată faptele ce constituie contravenţii şi aplică sancţiunile în domeniul protecţiei mediului, sesizează organele de urmărire penală competente şi colaborează cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislaţiei de mediu, constituie infracţiuni;
– stabileşte măsuri şi termene în vederea remedierii deficienţelor constatate şi urmăreşte modul în care acestea au fost îndeplinite.
– În ce stadiu este Vasluiul? Trebuie să luptăm în continuare pentru un mediu mai curat?
– În ultimii ani, în zona noastră nu au fost înregistrate depăşiri semnificative cantitativ şi de lungă durată ale poluanţilor determinaţi la nivelul factorilor de mediu şi nu au existat situaţii de poluări accidentale.
– Care sunt cele mai frecvente încălcări ale legislaţiei de mediu în judeţul nostru?
– Acestea ţin de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. Există încă situaţii în care sunt încălcate prevederile cu privire la evidenţa deşeurilor, la transportul acestora, astfel încât nu există o trasabilitate a acestora de la locul de producere, la amplasamentul de valorificare/eliminare.
– În ce stadiu se mai află Vasluiul în ceea ce priveşte închiderea gropilor de gunoi neconforme? Suntem în grafic sau avem întârzieri?
– Cele patru platforme de deşeuri din judeţ sunt în procedură de închidere, conform calendarului stabilit de comun acord cu Uniunea Europeană. Din estimările constructorului şi ale beneficiarului reiese că lucrările au fost realizate în proporţie de aproximativ 90%. Există întârzieri din cauza unor factori ce nu ţin de agenţii economici din judeţ, cum ar fi lipsa finanţării. Din punctul nostru de vedere, considerăm important faptul că au fost respectate termenele de sistare a depozitării pe aceste platforme.
– Câte sesizări de nerespectare a normelor de mediu s-au primit din partea cetăţenilor, de la începutul anului?
– În 2015, au fost înregistrate un număr de 103 sesizări, vizând diverse speţe: abandonare sau gestionare defectuoasă a deşeurilor, zgomot, disconfort produs de creşterea animalelor, evacuări de ape uzate, tăieri de arbori şi distrugere spaţii verzi, poluarea aerului, funcţionare fără acte de reglementare, utilizare de substanţe periculoase etc. Cele mai multe (20) au vizat disconfortul cauzat de depozitarea necorespunzătoare/abandonarea deşeurilor. Vă pot asigura că Garda de Mediu dă curs tuturor sesizărilor din aria de competenţă legală, alocând resusre umane şi materiale pentru verificarea aspectelor reclamate de cetăţeni, dar statistica internă arată că 22% dintre reclamaţii nu se confirmă.
– În domeniul gestionării deşeurilor, cum se prezintă cuantumul amenzilor aplicate de Garda de Mediu?
– Strict referitor la gestionarea deşeurilor, în cursul anului 2015, au fost aplicate 35 de avertismente şi 56 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 385.000 de lei (3,85 miliarde de lei vechi), amenzile fiind cuprinse între 1.000 şi 60.000 de lei. Sancţiunile au fost date atât persoanelor juridice, respectiv unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi persoanelor fizice. Contravenţiile pentru care au fost aplicate amenzi cuprind o plajă legislativă largă: nerespectarea prevederilor legale în domeniul gestionării deşeurilor (35 de amenzi, în valoare totală de 142.000 de lei), nerespectarea măsurilor impuse şi/sau nedeţinerea actelor de reglementare (şase amenzi ), nedepunerea de declaraţii la fondul pentru mediu (nouă amenzi), arderea deşeurilor (cinci amenzi) etc.

“Instituţiile publice trebuie şi ele să respecte legislaţia privind protecţia mediului!”

– Care a fost cea mai gravă poluare identificată în 2015?
– În cursul acestui an au fost înregistrate doar incidente de mediu constând în deversarea de produse alimentare lichide sau carburanţi, ca rezultat al unor accidente rutiere în care au fost implicate autocisterne.
– Garda de Mediu poate controla instituţiile publice pentru a vedea cum respectă atribuţiile şi obligaţiile de mediu?
– Instituţiile publice trebuie şi ele să respecte legislaţia privind protecţia mediului! În ultimii ani, am efectuat controale tematice şi la nivelul acestor persoane juridice, care au vizat în special modul în care realizează colectarea deşeurilor potrivit Legii nr. 132/2010. Noi efectuăm frecvent controale în unităţile administrativ-teritoriale, fiind vizate inclusiv stadiile realizării unor investiţii cu impact asupra mediului, ca de exemplu staţii de epurare, platforme de deşeuri, staţii de sortare etc.
– Există numeroase zvonuri privind deversarea apelor uzate direct în cursurile de apă din judeţ. Care este situaţia de fapt?
– La nivelul judeţului Vaslui nu există situaţii de evacuări importante de ape uzate în emisarii naturali. În schimb, au fost identificate unele cazuri, în special la gospodăriile populaţiei, de evacuare de ape uzate în reţele de canalizare pluvială, care au deversare în cursuri de apă. Trebuie spus că unele unităţi administrativ-teritoriale au emise derogări pentru anumite limite ale poluanţilor, până la finalizarea lucrărilor de reabilitare a sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate.
– Sunt plângeri privind zgomotul produs de localurile de alimentaţie publică? Care este nivelul maxim admis al zgomotului în intravilan?
– De la începutul anului, au fost înregistrate 11 sesizări cu privire la disconfortul fonic cauzat de unităţi de alimentaţie publică. Legislaţia prevede că, la limita incintei unei unităţi, nivelul de zgomot nu trebuie să depăşească 65 dB(A) între orele 06:00-22:00, iar pe timpul nopţii, 55 dB(A). Din buletinele de analiză prezentate de operatorii economici cu ocazia controalelor efectuate sau ulterior, ca urmare a măsurilor dispuse, nu au fost constatate depăşiri. Prin notele de constatare, administratorii unităţilor de alimentaţie publică şi-au asumat măsurile dispuse în vederea evitării producerii de disconfort locuitorilor.
– Cât despre spitale, ştiţi ce cantitate de deşeuri produc acestea şi cine le gestionează?
– Atât spitalele, cât şi unităţile mici cu activitate de asistenţă sanitară şi sanatorială sunt cuprinse în planul nostru de control şi sunt verificate cel puţin o dată pe an. Unul dintre aspectele verificate de comisarii de mediu este modul de gestionare a deşeurilor, fiecare agent economic, implicit spitalele, fiind obligat să ţină o evidenţă, conform HG 856/2002, pentru toate tipurile de deşeuri rezultate din activitatea proprie (deşeuri spitaliceşti periculoase, deşeuri de hârtie-carton, deşeuri de mase plastice, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, ambalaje contaminate, soluţie de revelator uzat, film radiologic etc). În general, spitalele au perfectate contracte de prestări servicii de colectare, transport şi de eliminare deşeuri cu agenţi economici autorizaţi, nefiind constatate în ultimii ani situaţii de gestionare defectuoasă a acestor deşeuri.
– Care sunt obiectivele Gărzii de Mediu pentru perioada imediat următoare?
– În primul rând, urmărirea finalizării acţiunii de închidere a fostelor depozite de deşeuri ce deserveau centrele urbane Bârlad, Vaslui, Huşi şi Negreşti. Apoi, responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice locale din mediul rural pentru implicarea în procesul de colectare, transport, valorificare şi/sau eliminare a deşeurilor, creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor, diminuarea zonelor cu abandonări de deseuri, respectarea Codului de bune practici în agricultură, în special în ce priveşte gestionarea gunoiului de grajd, atât în fermele de animale, cât şi la nivelul gospodăriilor individuale, precum şi gestionarea îngrăşămintelor chimice în vederea reducerii aportului de nitraţi în apa freatică, verificarea sistematică a instalaţiilor de tratatre a apelor uzate menajere şamd.

Leave a Reply

%d bloggers like this: