Înşelăciune de patru miliarde, la Bârlad: Familia de escroci

teanc-baniUn fost cadru militar, soţia sa, părinţii lui şi sora vitregă a femeii au fost judecaţi de magistraţii bârlădeni pentru înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi încă două infracţiuni, prejudiciul total adus unui număr de şapte instituţii de creditare nebancare ridicându-se la 370.000 de lei. După un proces care a durat peste opt luni, fostul subofiţer şi mama lui, care şi-au recunoscut faptele, au fost condamnaţi la trei ani, respectiv doi ani de închisoare, cu suspendare. Ceilalţi trei membri ai familiei de ţepari au fost judecaţi prin procedura normală, iar instanţa urmează să dea o sentinţă peste câteva zile.

Pe 11 februarie, magistraţii Judecătoriei Bârlad s-au pronunţat într-un dosar în care cinci persoane au creat unui număr de şapte unităţi de creditare nebancare din Bârlad şi Tecuci un prejudiciu de 370.000 de lei (3,7 miliarde de lei vechi). Inculpaţii sunt toţi membri ai aceleiaşi familii, care, din 2006 şi până în 2009, a „lucrat” ca o maşină bine unsă şi a comis infracţiuni pe bandă rulantă: înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Escrocii sunt: Adrian Miron (42 de ani), din Galaţi, în acea vreme subofiţer la Unitatea Militară din Tecuci, soţia sa, Monica Ioana Miron (37 de ani), din Bârlad, sora ei vitregă, Andreea Alexandra Tănasă (25 de ani), din Bârlad, şi părinţii bărbatului, Maria (69 de ani) şi Ioan Miron (74 de ani), din Vinderei, dar cu domiciliul în Galaţi.
Deocamdată, pentru că fostul subofiţer şi mama lui au încheiat un acord de vinovăţie şi au avut parte de o procedură rapidă de judecare, doar ei au fost pedepsiţi. Niciunul nu are antecedente penale, aşa că au fost condamnaţi cu suspendare, bărbatul la trei ani de închisoare, cu un termen de încercare de opt ani, iar femeia, la doi ani de închisoare, cu un termen de încercare de cinci ani. În cazul celorlalţi trei escroci, instanţa se va pronunţa săptămâna viitoare.
Totul a ieşit la iveală pe 13 iulie 2009, când o pensionară a făcut plângere la Parchet referitoare la faptul că, între 2007-2009, Adrian Miron a luat, pe numele ei, mai multe împrumuturi, în valoare de 10.000 de lei, de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Bârlad, prin falsificarea unor cupoane de pensie şi a semnăturii sale. Ulterior, alte 27 de persoane au sesizat autorităţile în legătură cu acelaşi lucru, iar conducerea CARP Bârlad a sesizat Poliţia în legătură cu unele nereguli observate la contractele de împrumut solicitate de familia Miron.

249.600 de lei de la CARP Bârlad

În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în 2008, Adrian Miron, care era subofiţer la Unitatea Militară din Tecuci, împreună cu soţia sa, Monica-Ioana, şi părinţii lui, Maria şi Ioan, s-au hotărât să solicite şi să ridice credite de la CARP Bârlad în nume personal, dar şi al unor apropiaţi mai în vârstă. În acest scop, inculpaţii au folosit cupoane de pensii contrafăcute şi copiate în mai multe exemplare, adeverinţe false de salariat la unitatea militară şi două societăţi din Tecuci. Au folosit cereri de împrumut, delegaţii, angajamente de plată, declaraţii pe proprie răspundere, pe care le-au completat în numele altor persoane, contrafăcând semnăturile acestora. În unele situaţii, membrii familiei Miron au convins câteva persoane să solicite acordarea unui împrumut, fără ca titularii creditelor să ştie că actele necesare obţinerii acestora şi depuse de cei patru sunt false.
Procurorii au stabilit că, între 30 aprilie 2008 – 3 aprilie 2009, subofiţerul, soţia şi părinţii săi au obţinut 30 de credite, în valoare totală de 249.600 de lei, de la CARP Bârlad. Pentru a nu bate prea tare la ochi, câteva rate au fost achitate. În total, au restituit 98.204 lei, prejudiciul nerecuperat ridicându-se la 151.396 de lei. În unele contracte, a fost implicată şi Andreea Alexandra Tănasă, sora vitregă a Monicăi Miron, care era orfană şi până la 18 ani a fost în tutela surorii sale mai mari.
Anchetatorii au mai stabilit că angajaţii CARP se fac vinovaţi de neglijenţă în serviciu întrucât nu au verificat temeinic actele aduse în vederea obţinerii creditelor. În consecinţă, în iunie 2010, s-a dispus urmărirea penală a secretarei unităţii, iar în martie 2011, a altor două casiere. În urma anchetei, s-a concluzionat însă că acestea nu se fac vinovate de neglijenţă pentru că în fişa postului nu se precizau în detaliu sarcinile de serviciu.

Alte credite, aceleaşi escrocherii

După ce procurorii au extins cercetările, s-a stabilit că familia Miron nu împrumutase bani doar de la CARP Bârlad. Concret, în intervalul 20 noiembrie 2007 – 7 septembrie 2008, soţii Miron şi părinţii bărbatului au obţinut trei credite, în valoare totală de 22.000 de lei, de la Banca Cooperatistă „Peneş Curcanu” Vaslui – Agenţia Bârlad. Evident, la dosarele de creditare erau depuse acte false. Soţia subofiţerului a fabricat o adeverinţă din care rezulta că lucrează la aceeaşi unitate militară ca şi bărbatul, iar mama lui a folosit o copie după un cupon de pensie falsificat de bătrân, în care figura ca beneficiară a unei pensii de aproape 800 de lei. De asemenea, subofiţerul a depus o adeverinţă de salariat pe numele său, însă nu emisă de unitatea militară, ci de el personal.
Din suma împrumutată, familia de escroci a returnat o parte din rate, astfel că prejudiciul nerecuperat se ridică la 16.461 de lei. Şi în acest caz, pe parcursul anchetei, au fost cercetaţi şi câţiva din angajaţii instituţiei financiare. Este vorba despre directorul general şi doi funcţionari de la compartimentul de creditare, care au fost urmăriţi penal tot pentru neglijenţă în serviciu deoarece nu ar fi verificat veridicitatea celor scrise în actele depuse la dosarele de creditare. În final, cei trei au fost scoşi de sub urmărire întrucât s-a concluzionat că nu li se poate imputa lor acest lucru.
Şirul înşelăciunilor nu se opreşte aici. Între 18 martie 2008 şi 19 mai 2009, cei patru membri ai familiei Miron au obţinut patru credite, în valoare totală de 26.000 de lei, de la Asociaţia pentru Ajutoare de Deces şi Casa de Ajutor Reciproc „Expresul CFR” Bucureşti – Filiala Bârlad. La dosare au folosit atât cupoane de pensie şi adeverinţe de salariat falsificate, cât şi angajamente de plată pe numele altor persoane, ale căror semnături le-au contrafăcut. Mare parte din sumă a fost restituită de escroci, însă 2.200 de lei au fost recuperaţi de la mai multe persoane care figurau ca giranţi.
Şi în acest caz, preşedintele şi vicepreşedintele instituţiei de creditare au fost cercetaţi pentru neglijenţă în serviciu pentru că au aprobat creditele fără ca angajamentele de plată să fie semnate în faţa lor. Însă, întrucât prejudiciul creat şi recuperat în dauna unităţii a fost de până în 50.000 de euro, s-a dispus clasarea cauzei.

Infracţiuni pe bandă rulantă

Procurorii au descoperit că, în acelaşi mod, escrocii au mai înşelat patru instituţii de creditare. Folosindu-se de înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată, subofiţerul şi soţia sa au încheiat zece contracte de împrumut pentru diverse sume de la Casa de Ajutor Reciproc – Societatea de Ajutor Reciproc pentru Deces „Muncitorul” Tecuci, în numele femeii şi a nouă persoane din cercul lor de prieteni, fără ca acestea să ştie. Creditele, în valoare totală de 32.100 de lei, au fost luate în intervalul 21 iulie 2008 – 18 martie 2009. Doar 10.510 lei au fost restituiţi, restul de 21.490 de lei rămânând nerecuperaţi.
În perioada 27 august 2008 – 18 martie 2009, de la Asociaţia pentru Ajutor Reciproc pentru Decese şi Casa de Ajutor Reciproc „Unirea” Tecuci au luat patru credite în valoare de 19.500 de lei, folosindu-se de aceleaşi tertipuri. Creditele erau făcute în numele lor sau ale altor persoane, dar cu acte falsificate, folosindu-se de giranţi care habar nu aveau că sunt păcăliţi.
„Săpând” şi mai serios, anchetatorii au descoperit că, în 2006, soţia subofiţerului a indus în eroare EFG „RETAIL SERVICES” SA Bucureşti, folosind o identitate falsă atunci când a încheiat un contract pentru emiterea unui card de credit în valoare de 2.127 de lei. Odată ce a primit respectivul card, Monica-Ioana Miron a mers la magazinul Altex Megastore din Bârlad, care în acel an permitea vânzarea de bunuri în rate doar cu buletinul, şi a cumpărat două telefoane mobile şi un monitor de calculator în valoare de 1.859 de lei. Urma să le achite în 36 de rate lunare, suma totală de plată ridicându-se la 3.126 de lei. A plătit doar o parte din sumă, restul fiind achitat de o salariată, care a fost cercetată pentru neglijenţă întrucât a aprobat cardul de credit fără să ceară buletinul în original.
În intervalul septembrie-decembrie 2007, folosindu-se de acte false, femeia a reuşit să ia de la SC TBI CREDIT IFN SA Bucureşti un credit de nevoi personale şi două credite de consum, în valoare totală de 13.362 de lei, din care a achitat 11.574 de lei (credit şi dobânzi aferente), rămânând de recuperat 16.377 de lei (credit şi dobânzi nerambursate).

Puşi sub acuzare

După ce procurorii au pus cap la cap toate informaţiile, în ianuarie 2010, pe numele lui Adrian Miron a fost deschis un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Soţia sa, Monica-Ioana, a fost cercetată pentru înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii, uz de fals şi participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar sora vitregă a acesteia, pentru înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Mama subofiţerului a fost urmărită penal pentru înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în timp ce soţul ei, pentru înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Pe 18 februarie 2010, Adrian Miron a fost reţinut pentru 24 de ore, însă instanţa nu a dispus arestarea preventivă, ci a luat măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru o durată de 30 de zile. Ulterior, a fost liber ca pasărea cerului.
Suma totală împrumutată de la cele şapte unităţi de creditare nebancare este de 370.590 de lei, din care s-au rambursat doar 147.820 de lei. Restul de 222.770 de lei nu a mai fost recuperat. Patru dintre instituţii s-au constituit părţi civile: CARP Bârlad (cu suma de 151.396 de lei), Banca Cooperatistă „Peneş Curcanu” Vaslui (16.461 de lei), Casa de Ajutor Reciproc – Societatea de Ajutor Reciproc pentru Deces „Muncitorul” Tecuci (21.490 de lei) şi SC TBI CREDIT IFN SA Bucureşti (16.377 de lei). În primă fază, s-a încercat punerea sub sechestru a unor eventuale locuinţe, terenuri sau maşini, însă niciunul dintre escroci nu figura cu bunuri impozabile. Pe numele subofiţerului erau trecute patru autoturisme (un Renault, o Skoda Octavia, un VW Golf şi un Opel Meriva), însă în urma verificărilor efectuate de poliţişti s-a stabilit că, de fapt, nu erau în proprietatea lui Adrian Miron.
Cei cinci au fost trimişi în judecată în iunie 2014, la opt ani de la începerea şirului de infracţiuni.

Leave a Reply

%d bloggers like this: