Joe Dispenza: Distruge-ți obiceiurile nocive! Cum să-ți determini mintea să lucreze în favoarea ta (V): Creația cuantică: recunoștință înainte de aflarea rezultatului

Tocmai v-am vorbit despre armonizarea gândurilor cu sentimentele în vederea producerii rezultatului dorit, renunțând totuși, în cursul acestui proces, la controlul asupra detaliilor legate de producerea concretă a evenimentului, ceea ce reprezintă un act de credință, necesar dacă ne propunem să schimbăm o viață de rezultate monotone, previzibile, cu una plină de experiențe fericite, noi, și de surprize cuantice.
Dar ca să ne transformăm dorințele în realitate o să mai fie nevoie de un act de credință. Ce lucruri anume vă fac să simțiți recunoștință? Printre răspunsurile posibile putem regăsi familia, căminul, prietenii și locul de muncă, toate cu un numitor comun: sunt deja prezente în viața dumneavoastră. În general, suntem recunoscători pentru ceva ce s-a întâmplat sau care există deja. Am fost cu toții condiționați să credem că pentru bucurie și gratitudine este nevoie de un motiv și că iubirea este o stare care necesită o cauză, ceea ce înseamnă să te sprijini pe realitatea externă pentru a te simți altfel în interior – modelul newtonian.
Noul model de realitate este o provocare pentru noi, în calitate de creatori în câmpul cuantic, care ne invită să modificăm ceva în plan interior – în spirit și în trup, în gânduri și sentimente – înainte de a putea percepe dovada fizică prin simțuri. Se poate să fim recunoscători și să trăim emoțiile superioare asociate unui eveniment dorit înainte de manifestarea acestuia? Aveți puterea să vă imaginați realitatea respectivă atât de plenar, încât să începeți să trăiți acea viață viitoare chiar acum?
Gândind din perspectiva creației cuantice, puteți fi efectiv recunoscător pentru ceva care există doar ca potențialitate în câmpul cuantic, dar care nu s-a petrecut încă în realitate? Dacă da, atunci înseamnă că treceți de la cauză și efect (așteptarea apariției unei transformări în interior determinate de ceva din exterior) la cauzarea unui efect (producerea unei transformări în plan interior pentru producerea unui efect în exterior).
În starea de recunoștință, transmiteți un semnal în câmpul cuantic conform căruia evenimentul s-a produs deja. Recunoștința este mai mult decât un proces de gândire – trebuie să simțiți ca și cum lucrul dorit, oricare ar fi acesta, ar exista deja în prezent. Astfel, corpul (care nu înțelege decât ceea ce simte) trebuie convins că beneficiază acum de componenta emoțională a experienței viitoare respective.

Inteligența universală și câmpul cuantic

În momentul de față, nutresc speranța că sunteți de acord cu privire la niște concepte fundamentale pe care se sprijină modelul cuantic și anume că întreaga realitate concretă constă în primul rând din energie, existând într-o vastă rețea cu interconexiuni în spațiu și timp. Această rețea, câmpul cuantic, este posesoarea tuturor posibilităților, pe care le putem reduce la realitate prin gânduri (conștient), observație, sentimente și stare de a fi.
Dar oare realitatea nu înseamnă nimic altceva decât niște forțe electromagnetice indiferente care reacționează la și din cauza altora? Oare spiritul din noi, care ne animă, nu e decât o simplă funcție biologică și aleatorie? Am discutat cu oameni care susțin acest punct de vedere, iar discuția se rezuma în esență la ceva de genul: De unde vine inteligența care ne menține bătăile inimii? Face parte din sistemul nervos autonom. Unde se găsește localizat acest sistem? În creier. Sistemul limbic al creierului face parte din sistemul nervos autonom și în creier există anumite țesuturi răspunzătoare de menținerea bătăilor inimii? Da. Din ce sunt alcătuite țesuturile respective? Din celule. Și celulele din ce sunt făcute? Din atomi. Iar atomii? Din particule subatomice. Iar particulele subatomice despre care vorbești din ce sunt alcătuite, în primul rând? Din energie.
Când ajungem la concluzia că vehiculul nostru fiziologic este alcătuit din același lucru ca și restul universului, iar celălalt participant la dialog ajunge la ideea că acel lucru care dă viață trupului este o formă de energie – același 99,99999% “nimic” care constituie universul fizic – atunci fie strânge din umeri și merge mai departe, fie ajunge să-și dea seama că trebuie să fie ceva cu noțiunea aceasta referitoare la existența unui principiu unificator care străbate întreaga realitate fizică.
Și atunci, nu e ironic faptul că ne concentrăm întreaga atenție asupra procentului de 0,00001 de realitate care este de natură fizică? Oare nu ne scapă ceva?
Dacă nimicul acesta constă din unde energetice purtătoare de informații, iar forța respectivă ne organizează structurile fizice și funcționarea acestora, atunci cu siguranță e logic să ne referim la câmpul cuantic ca la o inteligență invizibilă. și, fiindcă energia se află la baza întregii realități fizice, inteligența aceasta despre care tocmai v-am vorbit s-a organizat pe sine și s-a transformat în materie.
Să considerăm conversația anterioară un fel de model al felului în care această inteligență a construit realitatea. Câmpul cuantic este energie potențială invizibilă, capabilă să se auto-organizeze și să se transforme din energie în particule subatomice în atomi și apoi în molecule și tot așa pe fir în sus, până la tot. Dintr-o perspectivă fiziologică, aceasta organizează moleculele în celule și apoi în țesuturi, organe, sisteme și, în final, organismul ca întreg. Cu alte cuvinte, această energie potențială coboară pe scara frecvenței modelelor de undă până pare solidă.
Tocmai această inteligență universală este cea care conferă viață câmpului respectiv și tuturor componentelor acestuia, inclusiv dumneavoastră și mie. Forța aceasta este aceeași minte universală care animă fiecare aspect al universului material. Această formă de inteligență ne face inima să bată și stomacul să digere hrana, supraveghind un număr incalculabil de reacții chimice pe secundă, care se petrec la nivelul fiecărei celule. În plus, aceeași inteligență face copacii să dea rod și determină galaxii îndepărtate să se formeze și să se distrugă.
Pentru că există peste tot în spațiu și în timp și-și exercită puterea în noi și în jurul nostru, această inteligență este atât personală, cât și universală. Fiind prelungiri ale acestei inteligențe, o putem imita. Trebuie să înțelegeți că această inteligență universală este înzestrată cu aceeași capacitate de conștientizare care ne individualizează – conștiință și atenție. În ciuda caracterului universal și obiectiv al acestei forțe, aceasta posedă conștiență – capacitatea de conștientizare a sinelui și a propriei capacități de a se mișca și acționa în cadrul universului material.
Este, simultan, complet conștientă și atentă la toate nivelurile – nu numai de și la sine însăși, cât și de și la mine sau la dumneavoastră. Și, pentru că nimic nu scapă observației acestei conștiințe, ne va observa și pe noi și-și va îndrepta atenția și asupra noastră. Ne conștientizează gândurile, comportamentele și dorințele. “Observă” totul și-i conferă formă fizică.
Cum s-ar putea altfel decât ca această conștiență, creatoare a întregii vieți, care cheltuiește energie și voință pentru reglarea constantă a fiecărei funcții a organismului nostru ca să ne mențină în viață și care a exprimat un interes atât de profund și durabil pentru noi, să fie altceva decât pură iubire?
Am discutat despre două aspecte ale conștientului: conștientul obiectiv/inteligența obiectivă a câmpului și conștientul subiectiv care este un individ înzestrat cu liber arbitru și conștiință de sine. Când imităm proprietățile acestui conștient, devenim creatori. Când simțim că rezonăm cu această inteligență plină de iubire, devenim și noi asemenea ei. Această inteligență va orchestra un eveniment, o reacție energetică care să corespundă oricărui tip de semnal emis de inteligența subiectivă în câmpul cuantic. Când voința noastră corespunde voinței acestuia, când dragostea noastră de viață corespunde iubirii acestuia de viață, concretizam acest conștient universal. Devenim noi înșine acea forță superioară care transcende trecutul, vindecă prezentul și deschide poarta către viitor.

Primim ceea ce transmitem

Iată cum funcționează practic această orchestrare a evenimentelor. Dacă am trecut prin suferințe pe care le-am păstrat în minte și în trup și pe care le exprimăm prin gânduri și sentimente, transmitem în câmp acea semnătură energetică. Inteligența universală răspunde, transmițându-ne în viață un alt eveniment, care va reproduce același răspuns intelectual și emoțional.
Gândurile noastre transmit semnalul (sufăr), iar emoțiile (sufăr) ne atrag în viață un eveniment care să corespundă frecvenței emoționale – adică un motiv serios de suferință. În sens foarte concret, cerem la orice moment dovada existenței inteligenței universale, iar aceasta transmite la orice moment semnale în mediul extern. Iată, așadar, cât de puternici suntem.
Întrebarea asupra căreia se concentrează această carte este de ce nu trimitem un semnal care să producă un rezultat pozitiv pentru noi? Altfel spus, cum ne putem schimba astfel încât semnalul pe care îl transmitem să corespundă faptului pe care dorim să-l realizăm în viața noastră? Transformarea se va produce în momentul în care adoptăm complet convingerea că opțiunea noastră pentru un anumit gând/semnal emis determină un efect observabil și neașteptat.
În contextul acestei inteligențe obiective, nu suntem pedepsiți pentru păcate (adică gânduri, sentimente și acțiuni), ci de către acestea. Când semnalul pe care îl transmitem în câmp se bazează pe gânduri și sentimente (cum ar fi suferința, de exemplu) generate de una sau mai multe experiențe nedorite din trecut, e de mirare că răspunsul câmpului cuantic este identic?
De câte ori ați rostit cuvinte ca acestea (sau foarte asemănătoare): nu-mi vine să cred… de ce mi se întâmplă mereu așa?
Pe baza noii concepții dobândite asupra naturii realității, vă dați seama acum că afirmațiile respective reflectă acceptarea modelului newtonian/cartezian, în care sunteți victime ale tandemului cauză/efect? Că sunteți pe deplin capabil să fiți dumneavoastră înșivă cauza unui efect? Că, în loc să reacționați ca mai sus, ați putea să vă puneți întrebarea: Ce altfel de gânduri, sentimente și comportamente pot adopta ca să generez efectul/rezultatul pe care îl doresc?
Misiunea noastră este deci aceea de a trece intenționat în starea de conștiență care ne permite să intrăm în legătură cu inteligența universală, în contact direct cu câmpul de potențialități, pentru a transmite un semnal clar că așteptăm cu adevărat o schimbare și de a vedea rezultatele pe care le dorim, sub formă de feedback, în propria viață.
Atunci când creați cu adevărat cu intenție, cereți un semn din partea conștientului cuantic că ați intrat în contact cu acesta. Îndrăzniți să cereți sincronicități legate de rezultatele specifice dorite. Când faceți asta, sunteți suficient de îndrăzneț ca să doriți să aflați că acest conștient este real și că vă conștientizează eforturile. Dacă acceptați acest lucru, puteți crea într-o stare de bucurie și inspirație.
Acest principiu ne obligă să renunțăm la ceea ce credem că știm, să ne abandonăm necunoscutului și apoi să observăm efectele apărute sub formă de feedback în propria viață. și aceasta este cea mai bună modalitate prin care învățăm. Când căpătăm indicii pozitive (condițiile noastre externe o iau într-o direcție favorabilă), atunci știm că orice am întreprins în interiorul nostru a fost corect. În mod natural, ne vom aminti cele întreprinse și le vom repeta.
Așa că, atunci când în viața dumneavoastră începe să apară feedback, puteți opta să fiți ca un om de știință în cursul unei cercetări. De ce să nu monitorizați schimbările, de orice natură, ca să vedeți că universul este în favoarea eforturilor făcute și să vă dovediți dumneavoastră înșivă că dețineți o asemenea putere?
Deci, cum ne putem conecta cu această stare de conștiință? (va urma)

Leave a Reply