Nivelul de trai se traduce prin supravieţuire

Un studiu al Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) arată că o familie formată din doi adulţi şi doi copii are nevoie pentru a putea trăi decent de cel puţin 2.273 de lei pe lună. Dacă trăieşte în mediul rural, suma scade la 1.831 de lei, pe considerentul că aici o parte a produselor sunt asigurate în propria gospodărie.
În contrast cu ce spune ICCV, datele Institutului Naţional de Statistică (INS), după care se ia guvernul când decide cum e cu salarizarea bugetarilor, susţin că valoarea coşului minim de subzistenţă este de 1.842 de lei în mediul urban şi de 1.600 de lei în mediul rural. Prin urmare, autorităţile iau în calcul doar supravieţuirea fizică, nu un trai decent sau sănătos…
Atenţie! Şi aşa, evaluarea realizată de ICCV, care este mai cumsecade decât INS, are la bază ceea ce spun nutriţioniştii că ar trebui să consumăm pentru a fi sănătoşi în raport cu efortul fizic, psihic şi intelectual desfăşurat de salariaţi şi de copii. Consumul mediu lunar de la INS reflectă ceea ce cheltuieşte populaţia, fără să-şi permită să respecte normele de nutriţie şi igienă!
În prezent, salariul minim brut pe economie este de 1.250 de lei, ceea ce înseamnă un salariu net de aproximativ 925 de lei, bani cu care trebuie să se descurce cam jumătate dintre angajaţii din judeţul nostru. Dacă raportăm acest venit la coşul minim de consum stabilit de guvernanţi, vom constata că mulţi vasluieni reuşesc să supravieţuiască de la o lună la alta doar printr-o minune, pentru că banii nu le sunt suficienţi nici măcar pentru a se încadra în acel coş minim stabilit prin lege.

Ce crede statul că merităm în casă şi în farfurie?

Conţinutul coşului minim a fost stabilit prin Ordonanţa 217/2000, iar de atunci nu a mai fost actualizat. Acesta este raportat la o gospodărie de mărime medie, adică 2,8 persoane, după statistici. Iată care e, în opinia guvernanţilor, minimul necesar pentru o familie cu aproape trei persoane, într-o lună: 3,08 kg de făină, 5,8 kg de mălai, 28,9 kg de pâine, 0,5 kg de produse de franzelărie şi panificaţie, 0,7 kg de paste făinoase, 1,4 kg de orez, 2,1 kg de fasole boabe, 3,5 kg de cartofi, 1,6 kg de morcovi, pătrunjel şi păstârnac, 2,5 kg de ceapă, 3,8 kg de murături, 800 g de bulion, un kg de conserve de legume, 3,5 kg de fructe (în principal, mere), 0,5 kg de citrice, 0,7 kg de conserve din fructe, un kg de carne de bovină, 2,5 kg de carne de porc, 2,8 kg de carne de pasăre, 0,4 kg de carne de oaie, 2,5 kg de preparate din carne (mezeluri), 0,8 kg de peşte proaspăt şi congelat, 6,1 litri de lapte proaspăt, 0,7 litri de lapte bătut, 1,1 kg de telemea de vacă, 0,7 kg de telemea de oaie, 0,9 kg de brânză proaspătă şi smântână, 13 ouă, 2,8 litri de ulei comestibil, 0,7 kg de untură, 0,5 kg de margarină, 0,8 kg de zahăr, 0,1 kg de dulciuri (în principal, ciocolată şi bomboane) şi 4,8 litri de băuturi nealcoolice. Băuturile alcoolice (bere, vin şi spirtoase) însumează puţin peste doi litri.
Coşul minim de consum conţine şi produse nealimentare, unde intră, teoretic, îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şcolare, medicamente, articole de igienă, detergenţi. La acestea se adaugă serviciile: apa, salubritatea, energia electrică, energia termică, gazele naturale, abonamentul radio-tv, telefonul (în limita a 50 de impulsuri), transportul (42 de călătorii), impozitele şi taxele.
Toate acestea sunt luate în calcul însă la cele mai mici valori posibile, care în realitatea de azi nu prea se mai regăsesc.

Coşul minim e bogat în… murături

Dacă analizăm mai atent ce cuprinde coşul minim, vedem că acesta te ajută să supravieţuieşti chiar la limită şi te obligă să fii într-o permanentă cură de slăbire. De exemplu, trei persoane vor împărţi 13 ouă într-o lună, adică un ou pe săptămână de persoană, 700 de grame de lapte bătut, 700 de grame de paste făinoase şamd, dar ar avea nevoie de aproape patru kilograme de murături…
Un aspect foarte important, care cântăreşte greu în bugetul unei familii şi care nu a fost luat în calcul, este chiria lunară. Degeaba a presupus statul că toţi suntem proprietari pentru că lucrurile sunt departe de a sta aşa. Plus că nici proprietarii nu au toţi norocul să locuiască în zone unde impozitarea e minimă, atunci când au de plătit taxele către administraţiile locale.

Suntem pe minus lună de lună

Evident, salariul minim pe economie ajunge doar pentru a cumpăra alimentele, pasta de dinţi, săpunul şi detergentul din coşul minim, asta dacă ne orientăm către produsele cele mai ieftine şi, de multe ori, cele mai slabe calitativ. Pentru restul, Dumnezeu cu mila.
O familie din Vaslui, de exemplu, are de plătit, într-o lună de iarnă, cel puţin 500 de lei doar pentru facturile la utilităţi, şi asta dacă face economie la curent, gaz şi apă. Se mai adaugă telefonul, cablul tv şi internetul, iar dacă familia are un copil care merge la cămin, mai scoate din buzunar 150-200 de lei pe lună. Dacă stă cu chirie, se adaugă lunar în jur de 400 de lei la garsonieră sau 600 de lei la un apartament cu două camere.
Dacă ambii soţi câştigă minimul pe economie, le intră în casă lunar sub 2.000 de lei net. Întregul salariu al unuia dintre ei se va duce pe alimentele din coşul minim. Cealaltă leafă va fi folosită la plata utilităţilor şi a chiriei, dar s-ar putea să nici nu ajungă.
Bani de haine, încălţăminte, jucării, cărţi sau orice altceva nu mai sunt…

Leave a Reply