Peste 100.000 de hectare calamitate în judeţ: Agricultura, spulberată de secetă!


seceta_agriculturaSuprafaţa totală afectată de lipsa precipitaţiilor este de 102.941 de hectare, reprezentând peste 36% din totalul suprafeţei arabile a judeţului nostru.

În anii precedenţi, datorită muncii devotate a agricultorilor, condiţiilor meteorologice favorabile şi, nu în ultimul rând, susţinerii financiare – prin subvenţii comunitare, alocaţii bugetare şi alte forme de sprijin – recoltele agricole din judeţul nostru au fost pe măsura aşteptărilor. În acea conjunctură favorabilă, oficialii vasluieni anunţau încântaţi producţii foarte bune şi, bineînţeles, aportul deosebit al agriculturii la dezvoltarea judeţului.
Din păcate, atât anul trecut, cât şi în acest an, agricultura vasluiană, care depinde în mare măsură de capriciile vremii, s-a aflat în mare impas din cauza secetei. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ), până în anul 2010, producătorii agricoli beneficiau de despăgubiri din partea statului potrivit Legii nr. 381/2002, în situaţia în care culturile şi/sau plantaţiile erau afectate de factori naturali de risc, precum seceta excesivă şi persistentă în timp, ploi abundente şi de lungă durată, îngheţul de iarnă sub pragul biologic de rezistenţă al plantelor şi inundaţiile din revărsări de râuri sau alte ape curgătoare, cu condiţia ca aceştia să fie asiguraţi măcar pentru alţi factori de risc decât cei pentru care solicitau reparaţii financiare.
Trebuie spus că societăţile de asigurare/reasigurare nu asigură factorii de risc de mai sus întrucât se manifestă, de regulă, pe areale mari, provocând pagube imense, drept pentru care eforturile financiare ar fi excesive. Se încheie asigurări doar pentru factori de risc care se manifestă pe suprafeţe mici, cum ar fi ploile torenţiale însoţite de grindină, incendiile, alunecările de teren, precum şi îngheţurile târzii de primăvară şi îngheţurile timpurii de toamnă.
“Din perspectiva acestei situaţii, DAJ Vaslui a întreprins două seturi de măsuri. Pe de o parte, este vorba despre măsuri care să vină în sprijinul producătorilor în vederea acordării unor eventuale despăgubiri din partea statului, iar pe de altă parte, de măsuri pentru reducerea impozitului pe normele de venit, potrivit Codului Fiscal. Începând cu luna iulie şi până la finalul lunii septembrie, pe teritoriul judeţului Vaslui nu s-au mai înregistrat cantităţi de precipitaţii însemnate, motiv pentru care culturile au avut de suferit foarte mult, creându-se dezechilibre majore în procesele de dezvoltare a plantelor, cu consecinţe asupra producţiilor din acest an agricol. Avându-se în vedere această situaţie deosebită, DAJ a contribuit la susţinerea producătorilor agricoli atât prin monitorizarea permanentă a culturilor afectate de secetă, cât şi prin punerea la dispoziţia acestora a documentelor necesare pentru evaluarea culturilor afectate”, a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.
Ca urmare a înştiinţărilor făcute de producătorii agricoli cu privire la suprafeţele afectate de secetă, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă s-au deplasat în teren, evaluând gradul de afectare a culturilor. În acest context, au fost întocmite 4.861 de procese verbale de constatare, dintre care 4.456 revin producătorilor agricoli individuali, asociaţiilor familiale, întreprinderilor individuale, persoanelor fizice autorizate, asociaţiilor de crescători de animale, parohiilor etc. şi 405 societăţilor comerciale.
În urma centralizării finale, a reieşit că suprafaţa afectată de secetă este de 102.941 de ha, reprezentând peste 36% din totalul suprafeţei arabile a judeţului (280.493 de ha), din care: porumb – 40.320 ha; floarea-soarelui – 38.021 ha; plante de nutreţ – 12.306 ha; păşuni – 6.142 ha; soia – 3.214 ha; livezi – 861 ha; viţă-de-vie – 568 ha; alte culturi – 1.509 ha.
“Subliniez faptul că, la data de 20 septembrie, DAJ Vaslui a încheiat acţiunea de primire a proceselor verbale pentru constatarea şi evaluarea pagubelor, iar pe 29 septembrie a înaintat-o la ministerul de resort. Păcat de strădania agricultorilor, de efortul financiar, dacă suntem dependenţi în măsură covârşitoare de capriciile meteorologice. Pentru practicarea agriculturii eficiente în condiţiile schimbărilor climatice tot mai accentuate din ultimii ani, este vital să reabilităm sistemele de irigaţii. Nu ne putem orienta acum spre alte culturi mai rezistente la lipsa precipitaţiilor. În perioada comunistă, a contat foarte mult sistemul de irigaţii, din acest motiv şi cantităţile de cereale obţinute în zonă erau foarte mari. Din păcate, după Revoluţie a fost distrus totul, nu ştiu de ce. Este păcat că facem în continuare agricultură la mila cerului. Sunt bani alocaţi pentru sisteme de irigaţii, s-au mai amenajat şi în zona noastră. Din câte ştiu, sistemele de irigaţii reprezintă o preocupare pentru prim-ministru”, a menţionat Gigel Crudu.


Leave a Reply