Salariile din administrația publică, între creșteri semnificative și transparență… parțială: Bugetele locale, aproape de explozie

Angajații din sistemul bugetar au așteptat noua lege a salarizării unitare ca pe o nouă ivire a lui Isus Hristos. Atât de mult s-a vorbit despre acest act normativ, încât toată lumea credea că avem de-a face cu un document mai important chiar decât Constituția. În sfârșit, legea a fost adoptată, însă problemele nu au fost eliminate.

Mihai IONESCU
Cristian PĂTRAȘCU

Și în județul Vaslui, luna iulie a însemnat majorarea semnificativă – în unele cazuri, dublarea! – salariilor funcționarilor publici, dar și ale personalului contractual din instituții. Potrivit legislației privind transparența în administrație, hotărârile consiliilor locale, precum și anunțurile destinate informării publicului trebuie postate atât pe site-urile oficiale ale primăriilor, cât și la aviziere. Cum multe dintre primăriile din județul nostru nu au nici măcar o pagină web funcțională, iar și mai multe nu au actualizate datele de ani buni, transparența administrației publice devine din ce în ce mai… opacă!
După aceste lămuriri preliminare, să revenim la salarizarea bugetarilor. Pentru majoritatea angajaților din sistemul administrației publice locale, creșterea salarială aplicabilă de la 1 iulie și aprobată în forurile de decizie, respectiv consiliul județean și consiliile locale, a fost un șoc în sensul pozitiv al cuvântului. Nu același lucru se poate spune despre mulți dintre cei din sistemul privat, care abia ating salariul mediu – spre 2.000 de lei net, în cazul județului nostru. În aceste condiții, bugetarii vasluieni se pot considera printre cei mai fericiți angajați de pe teritoriul județului, având în vedere că salariul de bază minim pentru funcționarii publici referenți debutanți se învârte deja în jurul sumei de 2.000 de lei.
Așa cum era de așteptat, nu toate autoritățile publice au publicat hotărârile în baza cărora s-au majorat salariile. Consiliul Județean (CJ) și primăriile municipale Vaslui, Bârlad și Huși – instituții mai obișnuite să respecte (chiar dacă nu în totalitate) relația cu publicul și cu mass-media – au postat documentele în cauză.
De exemplu, la CJ, milioanele (de lei vechi) au curs ca dintr-un seif fără fund: 135 pentru președinte, 125 pentru vici! Urmează o rafală de mega-salarii… Secretarul județului? 115 milioane. Arhitectul șef – 94 de milioane, directorii executivi – 88-92 de milioane, directorii executivi adjuncți – 87-90 de milioane, șefii de servicii – 79-83 de milioane, șefii de birouri – 76-79 de milioane. Mai departe, salariul unui consilier pleacă de la 23 de milioane, ca debutant, și ajunge la 48, la nivelul cel mai de sus, iar cel al unui referent este stabilit la 31. Consilierul de la cabinetul președintelui primește 45, magazinerul – 21, portarul – 19, șoferii – 20-22, iar un muncitor – 18-20. La toate funcțiile de execuție prezentate, salariile de bază nu cuprind sporurile de vechime…

Nebunie pe capul primarilor

Se pare însă că Legea salarizării unitare nu a avut și darul de a stabili tocmai ceea ce ar fi trebuit să urmărească de la început: o salarizare unitară! Cele mai mari probleme sunt tot în administrația publică, tocmai pentru că Parlamentul a cam lăsat lucrurile în aer. Dacă în sănătate și în educație s-a stabilit clar cât câștigă un medic, o asistentă, un profesor sau o învățătoare, în rest, salarizarea a fost lăsată la latitudinea primarilor/consiliilor locale. Că e vorba de contabil, referent, șofer sau secretar, acesta are salariul în funcție de “mușchii” aleșilor.
Culmea, cei mai afectați de această decizie curioasă sunt chiar primarii, cărora le este pus pe cap tot personalul administrației. Îndeosebi la țară, angajații sunt mai cârcotași și găsesc chiar și fără temei motive prin care să-l acuze pe edil că pe unul îl nedreptățește, iar pe altul îl favorizează. Dacă un funcționar are un salariu mai mare, automat se va spune că e datorită aproprierii față de edilul-șef (îi duce copiii la școală, îi lucrează terenul sau… are sânii mari) și de aici apar o serie de discuții care cu greu pot fi oprite. Destui primari au căutat să găsească formule care să evite astfel de bârfe, însă nu există o schemă clară și fără echivoc.
“Dacă își stabilesc niște salarii mari, primarii trebui să se gândească de unde le vor plăti. Dai salarii mari, riști să rămâi fără bani. Legea te lasă să hotărăști și ai posibilitatea să stabilești salariul unui primar la nivelul unui vicepreședinte de CJ. Însă, pe lângă cheltuielile de personal, trebuie să asiguri și partea de funcționare: utilități, iluminat public etc.”, ne-a spus Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu, președintele filialei Vaslui a Asociației Comunelor din România.
Bugetele mici ale comunelor vasluiene nu au lăsat altă posibilitate pentru edilii noștri decât sacrificarea cheltuielilor de funcționare sau investiții în favoarea celor cu salarizarea.
“Se merge pe ideea ca în anul 2018 să se acorde de la bugetul statului o sumă fixă pe locuitor, pentru echilibrarea bugetelor locale, așa cum este la învățământ. Tendința este foarte mare de a stabili salarii consistente, dar trebui să te întrebi: când se termină sacul, de unde iei bani pentru salarii?”, a menționat Neculai Moraru.
“Recomand colegilor primari ca, atunci când fac grilele de salarizare, să aibă în vedere criterii raționale și obiective. Raționale, adică să nu ridice foarte mult anvelopele cheltuielilor de personal și, ca rezultantă, creșterea cheltuielilor la capitolul funcționare, în detrimentul celui de dezvoltare. Aă nu lăsăm elementele subiective să ne creeze probleme”, spunea, în urmă cu o lună, Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.
Mai vorbim spre finalul anului!

Leave a Reply