Statul, marele frânar al economiei: Vasluiul vede lumânarea de la capătul tunelului


economie_vaslui_la_pamantAutorităţile pun cele mai multe piedici activităţilor economice, fiind principalul factor perturbator în domeniu. “Până când nu vom avea infrastructură, străzi curate, aerisite, luminate, autostrăzi, nu vom fi civilizaţi. Suntem în regres“, declară Ionel Constantin, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vaslui.

Infrastructura proastă, şomajul ridicat (în ciuda emigraţiei masive), cooperarea slabă între companiile mari şi firmele mici şi mijlocii, lipsa fondurilor pentru investiţii de capital în marile societăţi, lipsa colaborării între lumea universitară şi mediul economic – toate acestea reprezintă „provocările“ (în limbajul de lemn al autorităţilor centrale) cu care se confruntă potenţialii investitori în judeţul Vaslui.
Vinovat pentru această situaţie este nimeni altul decât statul român, care pune cele mai multe piedici şi frâne activităţilor economice. Aceasta este concluzia desprinsă dintr-un studiu sociologic privind percepţia mediului de afaceri asupra economiei, realizat la cererea Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
Cercetarea a cuprins un eşantion de 500 de firme din toată ţara, iar respondenţii au indicat următorii factori cu impact negativ asupra activităţilor companiilor lor: cadrul legislativ instabil – 82%; fiscalitatea ridicată – 81%; starea proastă a infrastructurii rutiere – 68%; corupţia din administraţie – 63%; nivelul scăzut de calificare a forţei de muncă – 55%.
Cu siguranţă, şi zona noastră are nevoie de o infrastructură rutieră bună, de spaţii bine dotate unde să-şi poată desfăşura activitatea firmele productive, de mână de lucru specializată şi de scutiri de taxe şi impozite, consideră Ionel Constantin, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vaslui: “Legătura dintre proiectele de investiţii şi infrastructură este extrem de strânsă. Aud de investitori care spun că se abţin de la deschiderea unor capacităţi de producţie în Vaslui din cauză că nu-şi pot transporta marfa destul de repede şi de eficient. Până când nu vom avea infrastructură, străzi curate, aerisite, luminate, autostrăzi, nu vom fi civilizaţi. Suntem în regres. În această zonă sunt drumuri interjudeţene şi naţionale chiar proaste, astfel că transportatorii plătesc cu 33% mai mult decât cei din alte părţi ale ţării. Ca să ajungem în Vest, facem câte o zi în plus pe drum. De aceea sunt absolut necesare o serie de lucruri. Cerem guvernului să beneficiem şi noi de infrastructură adecvată. Moldova întotdeauna a fost văduvită de fonduri pentru drumuri bune. Cerem primăriilor, Consiliului Judeţean, Prefecturii Vaslui o serie de facilităţi pe plan local: drumuri de acces bune către spaţiile unde îşi desfăşoară activitatea agenţii economici, sedii cu toate utilităţile – energie electrică, apă, canalizare – scutire de impozite până la eliminarea totală a acestora. De asemenea, să fie deschise în judeţ mai multe secţii ale unor facultăţi, care să ne ajute să pregătim şi noi specialişti buni“.

Autorităţile trebuie să dialogheze cu întreprinzătorii

Revenind la studiul menţionat, reprezentanţii mediului de afaceri consideră că activitatea firmelor este afectată negativ şi de: reglementările inutile şi costisitoare impuse de stat – 58%; necorelarea bazelor de date ale instituţiilor publice – 58%; durata mare a proceselor comerciale – 52%; lipsa sprijinului autorităţilor pentru dezvoltarea afacerilor – 43%; lipsa accesului la creditele bancare – 31%; lipsa accesului la licitaţiile publice – 28%.
Dintre domeniile cu reglementările legale cele mai împovărătoare pentru firme au fost indicate: fiscalitatea – 80%; concurenţa – 30%; forţa de muncă – 29%; protecţia consumatorilor – 20%; mediul – 14%.
Dintre măsurile legislative ale guvernului, sunt apreciate ca având efect pozitiv: reducerea CAS la angajatori – 77%; scutirea de impozitul pe profit reinvestit – 53%. În schimb, sunt apreciate ca având efect negativ: supraaciza la combustibil – 75%; taxa pe stâlp – 39%. Totodată, 51% dintre firme apreciază ca nesatisfăcătoare promovarea făcută în străinătate, de către stat, a mediului de afaceri românesc.
Instituţiile în care au încredere agenţii economici sunt: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului – 68%; Camera de Comerţ şi Industrie a României – 60%; DNA – 60%; băncile comerciale – 36%. De asemenea, 87% dintre firmele participante la sondaj consideră ca fiind bună şi foarte bună ideea comasării instituţiilor de control într-una singură, după modelul german.
“Multe dintre constatările acestui studiu erau cunoscute deja, dar o radiografie la zi asupra fenomenelor economice este oricând binevenită, mai ales când reprezintă un punct de pornire pentru dialogul dintre instituţiile statului şi mediul de afaceri”, a mai spus Ionel Constantin.


Leave a Reply

%d bloggers like this: