Succesul vine cu fonduri europene: “Vasluiul are un mare potențial agricol”


Alin Dan Trifu, directorul executiv al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui

Absorbția fondurilor europene este, fără îndoială, una dintre cele mai mari provocări pentru fermierii locali, de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Mulți dintre ei sunt de părere că domeniul este stufos și chiar inabordabil. Așa să fie oare? Mai multe clarificări pe această temă am obținut în cadrul rubricii “Succesul vine cu fonduri europene” de la Alin Dan Trifu, directorul executiv al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

– Cum a început povestea fondurilor europene în județul nostru?

– Aș dori să încep prin a sublinia că suntem Agenția (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR) care a înregistrat cel mai mare grad de absorbție a fondurilor europene gestionate. Suntem o instituție cu adevărat europeană, nu doar din punct de vedere al obiectului de activitate, ci și din punct de vedere al modului de lucru. Suntem, de asemenea, o instituție care în absența beneficiarilor nu există, iar acest fapt este înțeles și asumat de noi, toți cei din Agenție. Celălalt pilon pe care se sprijină instituția sunt angajații proprii – profesioniști și dedicați. De la momentul gestionării fondurilor SAPARD, adică anul 2002, și până la momentul transformării în AFIR, în 2014, Agenția a crescut, s-a dezvoltat, s-a maturizat și s-a schimbat permanent pentru a oferi beneficiarilor fondurilor europene instrumente adecvate. Nu doar numele s-a schimbat, s-au modificat și procedurile de lucru pentru a facilita accesarea și gestionarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Totul a plecat de la nevoile reale ale beneficiarilor, atât din punct de vedere al finanțării, cât și din punct de vedere al procedurilor de lucru – etapele de depunere, evaluare și selecție a proiectelor de investiții în agricultură au fost mult simplificate. Este, în același timp, mai ușor și pentru noi, personalul Agenției.

– Ce este, de fapt, PNDR?

– Scopul nostru, adică al PNDR și, practic, al existenței Agenției, este crearea unei economii rurale durabile și sustenabile. De aceea, a fost conceput astfel încât să asigure sprijin financiar pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea spațiului rural și a economiei rurale, nu doar investiții în ferme. Structura economiei rurale prin prisma PNDR cuprinde tot ce înseamnă oameni, producție, procesare, servicii și condiții de viață. Revenind la istoric, la finalul lui 2009 (ultimul an de plăți efective pentru SAPARD), suma totală angajată (1,35 miliarde de euro) reflecta un grad de angajare de 89,06% în raport cu alocările – 1,52 miliarde de euro. Continuarea firească a Programului SAPARD s-a realizat prin PNDR 2007-2013. Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România trebuia să urmeze principiile Politicii Agricole Comune, respectiv creșterea productivității, garantarea unui nivel de viață echitabil populației ocupate din agricultură, stabilizarea piețelor, garantarea securității aprovizionărilor, asigurarea consumatorului cu provizii la prețuri raționale etc. De la demararea PNDR, Agenția a primit și verificat 149.893 de cereri de finanțare, pentru o valoare de 18,4 miliarde de euro, disponibilul fiind de 5,9 miliarde de euro. Au fost contractate 97.135 de proiecte de investiții pentru a primi finanțare nerambursabilă, valoarea totală a fondurilor alocate fiind de 5,85 miliarde de euro. De asemenea, Agenția a plătit 7,4 miliarde euro către beneficiarii care au depus până în prezent cereri pentru decontarea cheltuielilor efectuate. S-a ajuns la un grad de absorbție de peste 85%.

– Care sunt în prezent atribuțiile AFIR?

– Agenția gestionează atât PNDR 2007-2013, cât și PNDR 2014-2020, prin care se acordă noi fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea economico-socială a spațiului rural din România. Fermierii, societățile private și autoritățile publice locale au acum la dispoziție aproximativ opt miliarde de euro pentru investiții la standarde europene, eficiente și rentabile. Am deschis în acest an sesiuni de primire a cererilor de finanțare pentru următoarele sub-măsuri:

– SM 4.1 – sprijin pentru investiții în exploatații agricole (sesiunea de depunere de proiecte este în prezent închisă) și SM 4.1a – investiții în exploatații pomicole, cu o alocare totală de 285 de milioane de euro;

– SM 4.2 – sprijin pentru investiții în prelucrare/comercializare și/sau dezvoltare de produse agricole și SM 4.2a – investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol, cu o alocare totală de 112 milioane de euro. Tot pe această sub-măsură, este deschisă o sesiune de depunere proiecte care se încadrează în aria de finanțare a schemei GBER – Sprijin pentru procesarea produselor agricole, cu o alocare financiară de 70 de milioane de euro, proiectele putând fi depuse până la 30 octombrie;

– SM 4.3 – sprijin pentru investiții în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea sectoarelor agricol și forestier, cu o alocare totală de 150 de milioane de euro;

– SM 6.1 – sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, cu o alocare totală de 170 de milioane de euro (sesiunea de depunere proiecte este închisă);

– SM 6.2 – sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zonele rurale, cu o alocare totală de 18,3 milioane de euro (sesiunea de depunere proiecte este închisă);

– SM 6.3 – sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, cu o alocare totală de 100 de milioane de euro (sesiunea de depunere proiecte este închisă);

– SM 6.4 – investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, cu o alocare totală de 35 de milioane de euro (sesiunea de depunere proiecte este închisă);

– SM 7.2 – investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică în mediul rural, cu o alocare totală de 336 de milioane de euro (sesiunea de depunere proiecte este închisă);

– SM 7.6 – investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural în mediul rural, cu o alocare totală de 96 de milioane de euro (sesiunea de depunere de proiecte este închisă);

– SM 16.4 – sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în vederea stabilirii de lanțuri scurte de aprovizionare și de piețe locale și a dezvoltării acestora, precum și pentru promovarea de activități la nivel local privind dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale, cu o alocare totală de 1,9 milioane de euro. Sesiunea de depunere proiecte este în derulare până la 30 noiembrie.

“Se impune crearea unui fond special în vederea asigurării co-finanțării proiectelor de investiții”

– Cum stă județul la capitolul atragerii de fonduri europene pentru mediul rural?

– Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui dispune de o echipă formată din 21 de angajați, sudată, omogenă, implicată. Ca număr de proiecte implementate și ca importanță a investițiilor efectuate, județul nostru s-a situat întotdeauna pe un loc fruntaș la nivel regional. Acest lucru atestă încă o dată că Vasluiul are un mare potențial agricol. S-au realizat alimentări cu apă curentă, asfaltări de drumuri, construiri și modernizări de școli, grădinițe și cămine culturale, investiții în utilaje agricole performante, modernizări ale fluxurilor de producție la mari societăți de procesare a produselor de origine agricolă șamd. Semnificativ este și numărul tinerilor fermieri care au accesat fonduri europene pentru instalarea ca șefi de exploatații agricole (SM 6.1), precum și numărul celor care au beneficiat de fonduri pentru ferme de semi-subzistență (SM 6.3). În prezent, situația proiectelor depuse la nivelul OJFIR Vaslui este:

– 48 de proiecte, în valoare totală de 1,92 milioane de euro, la submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, prin care fiecare proiect poate beneficia de maximum 50.000 de euro. 30 de proiecte au fost deja contractate și au încasat prima tranșă de plată (810.000 de euro). Domeniile de activitate sunt cultura cerealelor, legumicultura, zootehnia, apicultura;

 – 153 de proiecte, în valoare totală de 2.295.000 de euro, la submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. S-a achitat tranșa I din sprijinul financiar nerambursabil, în sumă de 573.750 de euro;

– 30 de proiecte, cu o valoare de 5,6 milioane de euro, la submăsura 4.1 „Sprijin pentru investiții în exploatații agricole”. Acestea vizează dotarea fermelor cu utilaje agricole moderne și performante;

– un proiect în valoare de 143.912 euro la SM 4.2 „Sprijin pentru investiții în prelucrare/comercializare și/sau dezvoltare de produse agricole”;

– 26 de proiecte, însumând 1.360.000 de euro, la submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”. Domeniile de activitate pentru care s-au solicitat finanțări sunt: activități meșteșugărești de prelucrare a lemnului, ateliere de confecții și țesături, servicii de coafor și înfrumusețare, activități fotografice, service-uri auto etc. Având în vedere că punctajele proiectelor care au fost selectate au fost foarte mari în condițiile alocării insuficiente de fonduri, din județul Vaslui a fost contractat un singur proiect, în valoare de 50.000 de euro.

– Cum se descurcă beneficiarii instituții publice?

– Pentru proiectele care vizează dezvoltarea infrastructurii de bază din mediul rural, respectiv submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, depunerea cererilor de finanțare și instrumentarea acestora s-au realizat la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 NE Iași. În anul 2017, s-au contractat cinci proiecte, în valoare totală de 4.395.899 de euro, astfel: Voinești – construire grădiniță în satul Obârșenii Lingurari, în valoare de 491.493 de euro; Muntenii de Jos – modernizare drumuri comunale și străzi, în valoare de 988.377 de euro; Fălciu – modernizare drumuri și străzi în localitățile Fălciu, Bogdănești și Rânzești, în valoare de un milion de euro; Tutova – modernizare străzi în localitățile Tutova, Bădeana, Crivești și Vizureni, în valoare de 916.029 de euro; Ivănești – modernizarea drumurilor de interes local din satele Ivănești, Buscata, Ursoaia, Bleșca, Valea Mare, în valoare de un milion de euro. Mai sunt patru proiecte aflate în prezent în faza de evaluare și pentru care se așteaptă documentele necesare încheierii contractului de finanțare: Zorleni – modernizare drumuri comunale, în valoare de un milion de euro; Puiești – modernizarea liceului agricol, în valoare de 485.620 de euro; Pădureni – modernizarea și dotarea căminului cultural, în valoare de 490.321 de euro; Berezeni – modernizarea și dotarea căminului cultural, în valoare de 395.311 euro.

În cadrul submăsurii 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”, depunerea proiectelor și instrumentarea acestora s-au făcut tot la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 NE Iași. În anul curent, s-a contractat un proiect, la Zorleni – modernizare, renovare și dotare cămin cultural din sat Zorleni, în valoare de 272.402 euro. Tot în acest an au fost depuse două proiecte pe submăsura 4.3 “Sprijin pentru investiții în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea sectoarelor agricol și forestier”: Lunca Banului – modernizarea plotului de irigații SPP 11 din amenajarea Albița-Fălciu, în valoare de 994.404 euro; Rebricea – modernizare drumuri agricole de exploatare în comuna Rebricea, în valoare de 999.839 de euro.

A continuat și colaborarea cu cele cinci grupuri de acțiune locală (GAL) care își desfășoară activitatea pe teritoriul județului Vaslui: Moldo-Prut; Podu Înalt Vaslui; Movila lui Burcel Vaslui Nord; Valea Tutovei și Zeletinului; Valea Racovei. Toate au în derulare sesiuni proprii de depunere de proiecte pentru măsuri similare celor din PNDR, urmând ca, în momentul selectării, să le prezinte pentru avizare și contractare către AFIR.

– Cu ce probleme, piedici v-ați confruntat? Sunt fermierii ajutați de autoritățile județene și centrale?

– De-a lungul timpului, ne-am confruntat și cu probleme, la care s-a încercat găsirea în timp util a unor soluții în avantajul beneficiarilor. Dificultățile au fost legate de: necorelări între procedurile de lucru, insuficienta informare și consiliere a beneficiarilor și potențialilor beneficiari, lipsa fondurilor necesare pentru acoperirea co-finanțării etc. Agenția a acționat întotdeauna ca un partener deschis de dialog și a venit în întâmpinarea beneficiarilor prin:

– adaptarea procedurilor de lucru;

– inițierea de ample campanii de informare și documentare referitoare la posibilitățile de finanțare a activităților agricole sau non-agricole din mediul rural;

– inițierea de colaborări și încheierea de protocoale cu instituțiile financiar- bancare în vederea sprijinirii beneficiarilor pentru obținerea co-finanțărilor.

Autoritățile județene s-au implicat în găsirea surselor de finanțare necesare. Ca o concluzie, se impune crearea unui fond special în vederea asigurării co-finanțării proiectelor de investiții, atât de necesare comunităților din județul Vaslui.


Leave a Reply