Unde e natalitatea record de altădată? Vasluiul îmbătrânește!


Multe dintre cătunele vasluiene își trăiesc sfârșitul, fiind ținute în viață doar de puținii bătrâni care le mai populează. Scăderea drastică a natalității, migrarea tinerilor către zonele mai dezvoltate, unde își pot găsi o sursă de trai, și lipsa unor programe reparatorii ale autorităților provoacă îmbătrânirea și depopularea ireversibilă a mediului rural.

Populația din mediul rural vasluian este tot mai îmbătrânită. O indică datele oficiale privind natalitatea din comunele județului, care arată că, în unele zone, media de nașteri este de un copil la două luni! Practic, multe cătune au ajuns la apusul existenței, fiind locuite doar de câteva familii de bătrâni, și sunt călcate de tineri foarte rar, doar atunci când își vizitează părinții sau când autoritățile ajung cu diverse probleme administrative. Trebuie spus că sunt și sate în aparență mai răsărite, dar în care nu s-a mai înregistrat o naștere de aproape doi ani! S-a ajuns aici pentru că tinerii părăsesc mediul rural ca să se mute la oraș sau ca să muncească în străinătate.

Potrivit datelor puse la dispoziție de Direcția Județeană de Statistică, în satele vasluiene, altădată fruntașe pe țară la natalitate, e sărbătoare când se naște un copil, iar numărul locuitorilor abia depășește 30-40. Autoritățile județene și centrale nu se implică, deși fenomenul este mai mult decât îngrijorător.

De exemplu, conform informațiilor oficiale, în anul 2016, în comunele Alexandru Vlahuță și Viișoara s-au înregistrat doar câte 10 nașteri, în Blăgești și Vutcani – câte nouă, pentru ca recordul să fie deținut de Pogonești, cu doar șapte nașteri, cam una la două luni!

La celălalt pol s-au situat Banca – 55 de nașteri, Dragomirești – 60, Oșești – 61, Băcești – 81, “regina” fiind Zorleni, cu 86 de nașteri.

De altfel, în întreg județul au fost doar 3.925 de născuți vii, cei mai mulți în orașe: Vaslui – 758, Bârlad – 484, Huși – 190, Murgeni – 119, Negrești – 94. În același timp, au fost 5.559 de decese, rezultând un minus de 1.634 de locuitori.

Comparativ, în 1990, au fost înregistrate 8.377 de nașteri (cu 113% mai multe!), nu mai puțin de 14 comune având peste 100 de născuți vii de fiecare! Tot atunci, au fost 4.637 de decese, rezultând un plus de 3.740 de locuitori.

Edilii se plâng din ce în ce mai des de faptul că localitățile pe care le păstoresc aproape că nu mai găzduiesc decât pensionari.

“Odinioară, casele țăranilor erau înconjurate de grădini cu flori, pomi fructiferi și legume. Familiile acestora erau numeroase, așa că aveau nevoie de locuințe încăpătoare. Țăranul avea pivniță și hambar sau măcar un chiler, unde ținea cerealele, vinul făcut din propria vie, murăturile și uneltele casnice. Au trăit din ce le-a dat Dumnezeu, fără pensii la bătrânețe, și au murit la vârste destul de înaintate. Casele bătrânești au fost abandonate, iar în multe cazuri nu mai există moștenitori care să se îngrijească de ele. În alte situații, tineretul a plecat în lume și cine a dat de o brumă de bani nu mai vrea să audă de sărăcie. Păcat că s-a ajuns în această situație! Ar trebui găsite soluții ca să menținem tinerii în comunitate. Cu migrația asta, n-o să mai aibă cine munci pământul!”, ne-a declarat un primar dintr-o comună vasluiană.

“Populația de la noi este îmbătrânită. 65% dintre locuitori au vârsta de peste 60 de ani, deci vă dați seama cam cum stăm atunci când vine vorba de natalitate și mortalitate în comuna noastră?”, a spus un alt edil.

Nu-i bine deloc!

În lipsa unor locuri de muncă care să le asigure traiul de zi cu zi, în unele localități din județul Vaslui, mulți tineri au plecat să muncească în străinătate. După ce s-au stabilit în Italia, Spania, Anglia sau Olanda, cei plecați și-au chemat ulterior și rudele. Anii au trecut, iar în lipsa lor, casele au ajuns în paragină. Mulți din cei plecați poate nici nu mai au de gând să se întoarcă.

În lipsa proprietarilor, au dispărut gardurile de scânduri și pe alocuri chiar ușile și ferestrele. Unele dintre casele abandonate mai au stăpân, însă, multe dintre ele, au rămas de izbeliște, după ce proprietarii au murit. În marea  majoritate a satelor vasluiene au mai rămas practic numai persoane de vârsta a treia, în marea majoritatea lor pensionari de CAP și de stat care au o pensie de 520 de lei și care trăiesc la limita sărăciei. Tabloul de ansamblu este trist.

Astfel, în ceea ce privește numărul de locuitori, comunele fruntașe sunt: Dragomirești, Berezeni – câte 5.137, Stănilești – 5.516, Banca – 5.830, Fălciu – 5.696 și, lider detașat, Zorleni – 9.864.

Topul comunelor depopulate include: Alexandru Vlahuță – 1.619 locuitori, Ibănești – 1.609, Bogdana – 1.604, Bălteni – 1.551 și Blăgești – 1.408.

Orașele stau astfel: Vaslui – 101.418 (trăiască basarabenii cu dublă cetățenie!), Bârlad – 72.416, Huși – 30.374, Negrești – 10.415, Murgeni – 8.280. Județul nostru este creditat acum cu 482.762 de locuitori, însă peste 30.000 dintre ei apar numai formal cu domiciliul aici.

Specialiștii afirmă că scăderea natalității generează probleme deosebite economiei, mai ales că, în condițiile îmbătrânirii, se generează un deficit masiv la bugetul de pensii. Fenomenul poate fi combătut, însă cu mare cu greutate, pentru că, dacă s-ar stimula natalitatea și, eventual, s-ar intenționa atragerea unor imigranți, efectele s-ar vedea peste abia două decenii, odată cu integrarea nou-născuților de acum pe piața muncii.

O estimare a Institutului Național de Statistică arată că, în actualele condiții demografice, până în anul 2060, la nivelul județelor, în varianta medie de proiectare, populația va scădea cu procente între 61,3% (Teleorman) și 7,5% (Iași). Vasluiul se află printre județele care se confruntă cu depopulări în ritm alert. Estimările specialiștilor spun că județele Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași, Sibiu, Timiș, Tulcea, Sălaj și Vaslui vor ajunge în anul 2060 la o populație sub 100.000 de persoane.


Leave a Reply

%d bloggers like this: