Vor la Ghermăneşti!


Ghermanesti_spitalPe vremuri, mulţi vasluieni îşi tratau afecţiunile la Ghermăneşti, la preţuri modice. Vestită în toată lumea în perioada comunismului, staţiunea este în paragină de ani buni. Conducerea Consiliului Judeţean nu a fost capabilă să găsească o soluţie pentru a o redeschide şi introduce în circuitul staţiunilor balneoclimaterice.Pensionarii vasluieni sunt nemulţumiţi că una dintre cele mai vestite staţiuni balneoclimetrice din România este lăsată în paragină de Consiliul Judeţean (CJ). Este vorba despre complexul de la Ghermăneşti, care, în perioada comunistă, atrăgea turişti din întreaga lume. Aceştia veneau în judeţul Vaslui să se bucure de beneficiile apelor termale şi tratamentelor de specialitate.
“Este adevărat că la noi în judeţ este o staţiune renumită pe vremuri, dar noi n-avem parte de ea. Este una dintre cele mai bune staţiuni, cred că şi din Europa. Am fost în ţări străine, am fost în Israel, nu m-au întrebat de altă staţiune decât de Ghermăneşti. Şi turcii au întrebat de ea”, ne-a spus un vasluian.
Cunoscută şi apreciată înainte de 1990, staţiunea este acum în paragină. De-a lungul anilor, mii de persoane au fost tratate în spitalul de la Ghermăneşti, calitatea curativă a apelor sulfuroase fiind recunoscută în întreaga ţară, dar şi în străinătate. Din punct de vedere geomorfologic, zona se găseşte pe marginea vestică a albiei majore a râului Prut, sub dealul Ghermăneşti-Togăneasa. Din punct de vedere geologic, zăcământul hidromineral Drânceni se află în Platforma Moldovenească, pe o zonă unde aflorează depozite de vârstă sarmaţiană şi pleistocenă. În perimetrul hidrogeologic se cunosc cinci surse, respectiv cinci fântâni cu adâncimea de 3-5 metri, care au apă mineralizată caracterizată drept sulfuroasă, clorurată, iodobromurată, sodico-magneziană şi care are indicaţii terapeutice pentru afecţiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos şi afecţiuni ginecologice. Acestea au fost descoperite în anul 1912, iar în urma unor studii de specialitate s-a stabilit valoarea lor curativă. În poveştile lor, oamenii locului spun că regele Carol I, care a dat şi numele acestei unităţi balneare, venea adesea la tratament la Ghermăneşti.

“Trebuie să preţuim ce avem aici, pe meleagurile noastre»

În anul 2003, CJ Vaslui a preluat Spitalul «Carol I», când acesta a încetat să mai funcţioneze ca unitate balneară, fiind închis de Direcţia de Sănătate Publică pe motiv că indicatorii medicali erau slabi şi condiţiile igienico-sanitare improprii. Din 2004, obiectivul se numeşte Centrul Medico-Social Ghermăneşti. Reprezentanţii CJ susţin că vor să revigoreze staţiunea, dar nu sunt bani.
“Consiliul Judeţean Vaslui a inclus în Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului pentru perioada 2013-2020 proiectul «Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Centrului de Asistenţă Medico-Socială Ghermăneşti», care îşi propune reabilitarea şi modernizarea clădirilor existente pentru a găzdui un număr de 40 de beneficiari, urmând ca, pe măsura găsirii resurselor financiare necesare reabilitării bazei de tratament, să fie dezvoltate şi serviciile de tratament, sub forma unui centru balnear”, a declarat Mihaela Chircu, director executiv în cadrul CJ Vaslui.
“Trebuie să preţuim ce avem aici, pe meleagurile noastre. E păcat să mergem în staţiuni ca Felix sau Herculane, când avem în judeţul nostru ape mai bune. Sper să reuşim reabilitarea staţiunii Ghermăneşti. Nevoile judeţului sunt mari, dar sper să găsim bani pentru proiectul legat de Ghermăneşti”, a menţionat vicepreşedintele CJ, Vasile Mihalachi.
Sorin SAIZU


Leave a Reply

%d bloggers like this: