Pastorala PS Ignatie: “Sorbiți din lumina și bucuria Paștilor!”

În pastorala intitulată “Învierea Domnului – sămânța vieții într-o cultură a morții”, episcopul Hușilor critică societatea actuală, politicienii români, presa și, totodată, condamnă avortul.

Episcopul Hușilor, Prea Sfințitul (PS) Ignatie, vorbește, în pastorala sa de Paște, intitulată “Învierea Domnului – sămânța vieții într-o cultură a morții”, despre faptul că, în condițiile societății actuale, omul caută mai mult moartea, decât viața: “Sunt nenumărate momentele, în peregrinarea noastră pământească, când în loc să căutăm viața, noi căutăm moartea. Trist este, din păcate, că nu avem în niciun fel conștiința că devenim, pe nesimțite, apostoli ai culturii morții, care transformă omul și trăirea lui într-o ideologie. Ideologie a fost nazismul, ideologie a fost comunismul și ideologie este marxismul cultural al vremurilor noastre, care poartă masca multiculturalismului, adică a comunismului postmodern ca atentat la persoană și impunerea cu orice preț a drepturilor minorităților de toate felurile. Pentru «omul recent» nu contează ce este omul în datele lui naturale și biologice, care implică diferențierea genetică pe sexe, nu mai contează tradiția și valorile perene rezultate din parcurgerea timpului istoriei, ci este relevantă doar interpretarea omului ca entitate pur ideologică, care poate fi oricând alterată și manevrată spre bunul plac al celor care vor cu orice preț să ne egalizeze, în care omul tradițional să fie considerat înapoiat, în care omul credincios să fie privit și tratat ca prost și în care omul să fie valorizat și tranzacționat ca acțiune de schimb la indicele bursei ideilor progresiste”.

În continuarea scrisorii sale, episcopul Hușilor explică, în termeni tăioși, ce este cultura morții: “Cultură a morții înseamnă să validezi, ca fiind rațional, binefăcător și progresist, păcatul în toate ipostazele lui. Cultură a morții sau a căuta «viața» în moarte, așa cum sună sloganul «îmi trăiesc viața și cu asta, basta», înseamnă să aperi pseudo-dreptul la avort, fără să te gândești la dreptul la viață al pruncului nenăscut și care nu se poate apăra în fața impulsului criminal al mamei, înseamnă să fii corupt, fără să te gândești că omori economia țării și bunăstarea cetățenilor ei prin îmbogățire necuvenită și goană murdară după bani, cultură a morții înseamnă să transformi o «ură spontană», ca aceea a lui Cain asupra lui Abel, într-o «ură organizată», așa cum o regăsim în politica românească, fără să realizezi că, în felul acesta, devii agentul dezbinării propriului tău popor, cultură a morții înseamnă să multiplici calomnia și vorba ocolită, sub umbrela libertății de exprimare, așa cum se întâmplă, aproape la tot pasul, în presa românească – sunt puține excepții – fără să iei în calcul că poți desființa și murdări pentru totdeauna, dar nu și pentru veșnicie, destinul pământesc al unui om, cultură a morții înseamnă să transformi minciuna într-o realitate «atotcuprinzătoare», cultură a morții înseamnă să nu mai crezi în Înviere, aruncându-te în brațele zeului consumismului, care îți dă sentimentul că totul trebuie trăit aici, pentru că «doar o viață avem», cultură a morții înseamnă să absolutizezi drepturile copiilor sau ale elevilor în defavoarea autorității neagresive și demnității spirituale ale părinților sau ale profesorilor, fără să iei în calcul că, în felul acesta, atât copiii, cât și elevii vor fi transformați în ființe care știu doar să aibă pretenții arogante, rupte de responsabilitatea faptelor”.

La final, PS Ignatie subliniază ce este cultura învierii: “Cultură a învierii înseamnă că Hristos este «lumină, viață, înviere și adevăr. Lumină – Cel ce dă strălucire sufletelor, alungă întunericul neștiinței, luminează mintea spre înțelegerea lucrurilor tainice și arată tainele care nu pot fi văzute decât de cei curați cu inima; Viață – Cel ce dă sufletelor ce-L iubesc pe Domnul puterea de a se mișca spre cele dumnezeiești; Înviere – Cel ce ridică mintea din alipirea moartă de cele materiale, curățindu-o de toată nestricăciunea și amorțirea; Adevăr – Cel ce dăruiește celor vrednici deprinderea neschimbăcioasă a celor bune». De aceea, vă îndemn stăruitor să sorbiți din lumina și bucuria Paștilor, care sunt adevărata noastră trecere de la moarte la viață, de la păcat la virtute, de la întuneric la lumină, de la nonsens la rostul vieții noastre. Fie-vă sărbătorile luminoase, pașnice și pline de adevărul salutului pascal: Hristos a înviat!”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

19 − 18 =