Răsfoind presa de altădată… (17): Tot arând din deal în vale, se-ntâlneau cu doru-n cale!

Maria Popa, de la IR Bârlad (1967)

Justificările împricinaților au fost diferite: „1. Brigadierul: n-avem pluguri reversibile. Chiar nu sînt?! 2. Inginera: nu noi sîntem de vină ci plugarii”. Cuvintele de răspuns ale “Stejarului” ieșean au căzut ca niște ghiulele de 50 de chile bucata: „Așa e, tovarășă inginer. Nu sînteți dv. de vină. Nici președintele cooperativei, ing. A. Stoian, nici brigadierul V. Adumitroaiei. Vinovați sînt tovarășii de la Consiliul agricol raional, care nu vă sancționează pentru lucrările executate din deal în vale”.

Deoarece materialul la care m-am referit ieri, „Greșuri încă de la declanșarea lucrărilor agricole”, avea o frumoasă continuare în numărul „Flăcării Iașului” din 3 aprilie 1967, am considerat necesară reluarea firului de unde îl lăsasem.

După ce remarcase grosiera minciună a tehnicianului hortiviticol Alistar, de la Consiliul agricol raional, jurnalistul Gheorghe Stejaru mai notase o anomalie care contravenea regulii aratului în fâșii orizontale paralele, care asigura cât de cât stabilitatea solului. Iată constatarea: „Pe versantul din față, spre Brodoc, zărim atelaje la arat. Arau din deal în vale, tot la Cooperativa agricolă Vaslui”.

De față la o asemenea tărășenie se aflau și „tov. ing. Ana Iamandi, care lucrează de o săptămînă în unitate, și brigadierul V. Adumitroaiei”. Justificările împricinaților au fost diferite: „1. Brigadierul: n-avem pluguri reversibile. Chiar nu sînt?! 2. Inginera: nu noi sîntem de vină ci plugarii”. Cuvintele de răspuns ale “Stejarului” ieșean au căzut ca niște ghiulele de 50 de chile bucata: „Așa e, tovarășă inginer. Nu sînteți dv. de vină. Nici președintele cooperativei, ing. A. Stoian, nici brigadierul V. Adumitroaiei. Vinovați sînt tovarășii de la Consiliul agricol raional, care nu vă sancționează pentru lucrările executate din deal în vale”. Completare nimicitoare în contul brigadierului: „E bine ca tov. brigadier să știe că în unitate sînt 20 de pluguri reversibile, care nu sînt folosite”.

La CAP Bălteni, puțea tot a delăsare crasă deoarece pe acolo ar fi trebuit să se treacă la plantat pomii fructiferi. Bobârnacele și castanele în creștetul capului le-a încasat tov Gheorghe Mihalcea, „contabil și membru al comitetului de partid”. Fâstâcit foarte, respectivul tov a cotit-o, zicând că „nu-s săpate gropile”, de parcă justificările țineau loc de treabă (mare) bine făcută.

Lucrări de desfundare la CAP Bârzești (1967)

De la Bălteni și până la Ștefan cel Mare fiind cale de-o aruncătură de praștie, iată-l pe Gheorghe Stejaru și pe colea, parcat taman în fața brigăzii SMT, unde a găsit, pe lângă cinci tractoare, și pe șeful mecanizatorilor, Constantin Baron. De ce staționau U650-urile? „Nu lucrăm pentru că este prea moale terenul”, zise șeful, după care intră într-o gaură de să nu i se vază nici vârful capului, baremi. Săracu’ Baron (pe care l-am cunoscut personal cândva), pierduse lupta cu minciunica atunci când nemilosul reporter s-a deplasat în tarlaua numită „Dumbrava”, unde a găsit vesele tractoare ieșite la arat!

Pentru a mai afla și alte știri, Stejaru l-a contactat pe prezidentul de atunci al colhozului, Dragomir Buhuș, care a bolmojit ceva despre „arăturile în fîșii”, pe care nu le-a făcut dar care pe hârtie existau.

„Lămurit” destul, scorțosul ziarist a ajuns la Zăpodeni, unde i-a găsit la post pe „tovarășii Mitache Micodan, președintele cooperativei agricole, și inginerul M. Anghelina”. Aici, lucrușoarele fuseseră ceva mai bunicele, așa că brigada de control a purces mai departe, la ultima destinațiune, CAP Văleni, unde s-au remarcat iarăși arăturile din deal în vale, specifice chiulangiilor. Nici în alte puncte situația nu era faină, ba, dimpotrivă, nasoală rău, monșer, deoarece „58 de tone de îngrășăminte chimice s-au transformat în pastă sub acțiunea zăpezii”, așa că tovii Ion Sbierea, inginer, și Petre Rogojină, eminentul prezident, puteau să le administreze foarte mișto cu stropitoare, nicidecum cu MIC-ul.

Mai tricotăm cu mașina, tovilor, sau nu?

Un hușean pe jumătate supărat, iar pe cealaltă jumătate pus pe miștouri acide, a scris la ziar că în urbea dintre vii se adusese o mașină de tricotat pulovere din lână, dar „de mai bine de o lună stă degeaba, iar cele trei lucrătoare” tot manual o ard, ca pe vreme bunicuțelor dumnealor.

Motivul? Nu aveau lână specială pentru minunăția tehnică, așa că, mai va, vizavi de cele 20 de cereri zilnice de pulovere ale locuitorilor orașului deoarece, manual, unul dintre aceste articole vestimentare se realiza într-o săptămână, față de numai o zi, dacă ar fi funcționat fofeaza…

Oleacă de sport

Pe pagina a treia a ziarului, fusese publicat clasamentul „la zi” din cadrul Campionatului regional de fotbal. „Rulmentul” Bârlad era pe locul al II-lea, cu 22 de puncte, „Strungul” Bârlad, pe locul al V-lea, cu 15 puncte, „Flacăra” Murgeni, pe locul al VIII-lea, cu 11 puncte, „Hușana” Huși, pe locul al IX-lea, cu 10 puncte, „Constructorul” Vaslui, pe locul al XI-lea, cu șapte puncte, iar ultima clasată era „Recolta” Dragalina, cu cinci puncte.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

nineteen + 14 =