Răsfoind presa de altădată… (25): Spui Bârlad, spui rugby și rulmenți!

Forjorii Gheorghe Antonescu și Constantin Bojian, de la Fabrica de rulmenți din Bârlad (1967)

Ziaristul scrisese despre cei „2.000 de spectatori care au aplaudat jocul frumos, la mînă, al rugbiștilor bîrlădeni, ce au dominat copios și au creat numeroase faze spectaculoase, în special pe linia de treisferturi”.

Cu nedisimulată satisfacție, Eliade Solomon scrisese în Flacăra Iașului din 18 aprilie 1967 o cronică amplă a meciului de rugby de Divizia „A” Rulmentul Bârlad – Știința Petroșani. De fapt, în original, numele acestui oraș a fost ortografiat „Petroșeni”, dar asta-i problema cea mai mică în comparație cu frumoasa victorie de 11-0 cu care se învredniciseră metalurgiștii. Ziaristul scrisese despre cei „2.000 de spectatori care au aplaudat jocul frumos, la mînă, al rugbiștilor bîrlădeni, ce au dominat copios și au creat numeroase faze spectaculoase, în special pe linia de treisferturi”.

Dar mare necaz pe bietul microbist Eliade: „Păcat însă că multe acțiuni extrem de favorabile ale rugbiștilor de la Rulmentul au fost irosite din cauza individualismului unor jucători care au închis multe baloane”. Mai cu una, mai cu alta, Solomon ajunsese și la marcatori: „Ciorici (min. 8), Gavriș (transformare și teren de țintă în min. 69), Rainea (min. 43)”. Cronicarul i-a remarcat pe „Cristea, Ciorici, Rășcanu, Polizache, Grandore, Ailenii, Gavriș, Brăescu și Boldescu”.

Autorul amintise și de „jocul de calificare” din deschidere, în care Constructorul Bârlad câștigase în fața celor de la Politehnica Iași cu scorul de 6-0, grație punctelor realizate de Cozma și Munteanu „din lovituri de pedeapsă”.

Chiar sub numele ziarului, cu litere mari cât Casa Scânteii, inimoșii tovarăși jurnaliști de partid și de stat titraseră: „Ședință lărgită a Biroului regional de partid”, la care participaseră, alături de alții, „primul secretar al comitetului orășenesc de partid Bîrlad, Gheorghe Cilibiu”, tovarășul susținând și un duios spici în favoarea unui congres sau a unei conferințe, cine naiba mai știe?!?

Eliade Solomon preluase o statistică a Bibliotecii raionale Bârlad, din care a reieșit că „În primele 4 luni ale lui 1967 s-au înregistrat aici 4.418 cititori care au împrumutat peste 52.000 de cărți de literatură beletristică, cărți tehnice, științifice etc.”. Autorul trecuse în revistă și „serile literare, recenziile, serile de basm, medalioane literare etc.”.

„Stropiri cu zeamă bordeleză”

Cum eternele depășiri de plan în cinstea cuiva nu erau de ajuns, cei mai înaintați fii ai clasei muncitoare, secretarii organizațiilor de partid de la Fabrica de rulmenți din Bârlad au ticluit și un „Angajament”, care prevedea niște planuri de depășiri foarte îndrăznețe: „22.000 bucăți rulmenți; 3.000.000 lei valoarea producției globale; 3.000.000 lei valoarea producției marfă; 0,39% la productivitatea muncii” etc, etc, etc, urmând ca toate utilajele să lucreze la maximum.

Nu se uscase bine cerneala știrii de mai sus, că Eliade Solomon amintise iarăși de fabrica bârlădeană, pe care se făcuse un studiu de către câțiva „metodologi din Ministerul finanțelor – Direcția evidenței și dărilor de seamă contabile”. Rezultatul cercetării acestor sobri și acri conțopiști fusese făcut public „în aula Institutului politehnic din Iași”, unde se adunaseră într-o grămadă ordonată și alți hârțogari, precum „contabilii șefi, economiștii preț de cost din întreprinderile industriale din orașul și regiunea Iași ș.a.”.

Inginera Minodora Olaru, de la CAP Vulturești, raionul Negrești, atenționase specialiștii zootehniști asupra pășunilor care trebuie „folosite rațional”, dându-se pe sine ca exemplu pozitiv pentru cele 150 de hectare din subordine la care „s-au executat lucrări de curățire a resturilor vegetale”, dar amintind și de cele 110 hectare de la punctul „Căldărușa” care urmau a fi divizate în patru parcele. Vrând să păstreze oile și vacile din dotare suple și grațioase, gen fosta „Miss România” Roberta Anastase, inginera se decisese a le raționaliza iarba, acestea urmând a pășuna „8-10 zile pe fiecare parcelă”.

Tot în sfera agriculturii se încadrase și avertismentul emis de Stația de prognoză și avertizare Iași cu privire la apariția „rapănului mărului”, dând și soluția dezrăpănării, ca să zic așa: „stropiri cu zeamă bordeleză (piatră vânătă în amestec cu var stins la care se adaugă și un pic de aracet pentru o mai bună aderență – n.n.) în concentrație de 0,5%”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

5 + thirteen =