Imunitatea – cum funcționează și cum o putem influența (II): Cum să ne descurcăm primăvara?

Sistemul imunitar va lupta eficient cu afecțiunile de primăvară, dacă îl ajutăm cu alimente, somn, calm, mișcare și leacuri naturale.

Vremea a început să oscileze de la zile friguroase și ploioase la căldură toropitoare, iar organismul trebuie să facă față acestor variații bruște de temperatură. În astfel de perioade, răcim foarte ușor, iar odată cu infecțiile respiratorii, apar absențele de la serviciu sau de la școală, complicațiile cu diverse localizări, scăderea tonusului fizic și intelectual.

Este momentul în care sperăm ca sistemul nostru imunitar să-și facă datoria și să nu ne îmbolnăvim. Uneori, te poți simți în formă, dar la prima agresiune, organismul poate ceda. Uneori, o cură de imunizare ajută, alteori e contraindicată. O imunitate de fier nu se obține cât ai bate din palme.

Iată ce trebuie să știm despre imunitate, cum o putem menține la cote înalte și care sunt cele mai bune remedii naturale cu care ne apărăm de bolile primăverii.

De câte ori răcim într-un an?

Imunitate înseamnă capacitatea organismului de a se apăra de agenții patogeni, adică virusuri, bacterii, paraziți și toxine. Imunitatea se realizează printr-un sistem complex de anticorpi, soldații care luptă cu agresorii, apoi își păstrează armele (antigenul) pentru a putea reacționa prompt la un nou atac al aceluiași inamic.

Sistemul imun are drept componentă principală sistemul limfatic, format din limfă, vase limfatice și țesut limfatic, prezent în timus, ganglioni limfatici, splină și amigdale. Imunitatea poate fi înnăscută (naturală) sau dobândită în urma contactului cu diferite microorganisme sau după vaccinare.

Sistemul imunitar se dezvoltă până în jurul vârstei de 11-12 ani. Expunerea la infecțiile comune are un rol important în formarea unui sistem imunitar puternic. Orice persoană are perioade când imunitatea e mai scăzută, dar dacă nu există probleme de sănătate, echilibrul va fi restabilit.

La copii, infecțiile respiratorii nu numai că nu pot fi prevenite, dar și au rol de întărire a imunității. Copiii încep să răcească după vârsta de șase luni, iar un număr de șapte-opt episoade de răceală pe an sunt considerate normale pentru sugari și preșcolari. Media scade la cinci-șase răceli pe an la vârsta școlară, iar adolescenții, ca și adulții, răcesc cam de patru ori pe an.

Imunitatea, la control!

Semne ale imunității slăbite pot fi lipsa de energie și oboseala care se instalează mai repede decât de obicei, răcelile frecvente și cu durata mai mare decât de obicei. Imunitatea scăzută se manifestă prin vulnerabilitate în fața infecțiilor, deteriorarea celulelor, inflamații, chiar dezvoltarea tumorilor. O diminuare a imunității întâlnim la vârstele extreme (copii și vârstnici), la alcoolici, fumători, obezi, în cazul stresului emoțional și fizic, al tulburărilor de somn, alimentației de proastă calitate și expunerii la un mediu toxic.

Cele mai cunoscute situații de scădere reală a imunității sunt în cazul unor boli cum ar fi SIDA, cancerul, diabetul zaharat, în cazul anumitor tratamente medicale (cu citostatice sau cortizonice) și chirurgicale (splenectomie). La polul opus, există situații cu imunitate exagerată, cum e cazul alergiilor și al bolilor autoimune.

Pentru a verifica starea de funcționare a sistemului imunitar, se pot efectua o serie de teste. Imuno-electroforeza detectează nivelurile scăzute sub normal ale diferiților anticorpi, iar stimularea antigenică determină dacă organismul este capabil să producă anumiți anticorpi. Hemoleucograma și imunograma sunt două analize de sânge care permit identificarea numărului și proporției celulelor (leucocite, macrofage și fagocite), respectiv evaluarea anticorpilor pe care aceste celule le produc (imunoglobulinele).

În funcție de rezultatele testelor, medicul poate recomanda tratamente pentru restabilirea unui imunitar adecvat. Se poate interveni cu vaccinuri sau administrarea de gamaglobulină, un produs derivat din sânge care poate acționa și pentru normalizarea sistemului imunitar. Dar, în mod normal, imunitatea se echilibrează prin alimentație și, în general, printr-un stil de viață sănătos.

Oamenii sunt atrași de reclamele la diferite preparate care promit creșterea imunității, dar automedicația nu este indicată. Fiecare organism are particularitățile și constelația sa imună, iar stimularea abuzivă a imunității ar putea aduce mai multe necazuri decât beneficii. De fapt, printr-un răspuns imun supradimensionat sau inadecvat, ne putem îmbolnăvi mai rău decât dacă am rămâne cu imunitatea scăzută.

În cazul deprimării sistemului imun, pot fi utile anumite suplimente alimentare: acizi grași esențiali din semințe de in, cânepă, pește, nuci, vitaminele A, B2, B6, C, D, E, antioxidanți, preparate din plante sau probiotice. Este bine să nu le cumpărați după ureche, ci la sfatul medicului.

Contează ce mănânci

Un organism sănătos înseamnă un sistem imun puternic. Ca urmare, alegerea unui stil de viață sănătos asigură o imunitate puternică. Trebuie să mâncăm multe legume, fructe, cereale integrale, să facem activitate fizică regulat, să renunțăm la fumat, să consumăm alcool în cantitate moderată, să ne controlăm tensiunea arterială, să ne spălăm frecvent pe mâini, să pregătim corect alimentele și să dormim câte ore avem nevoie.

Stilul de viață sănătos trebuie adoptat permanent (nu doar de sezon), indiferent de vârstă și chiar dacă aparent avem o stare de sănătate bună. În ceea ce privește alimentația, dozarea nutrienților este extrem de importantă. Nutriționiștii pot recomanda o dietă bogată în fructe și legume proaspete (cereale integrale, orez nedecorticat (brun), produse lactate degresate, pește și carne de pasăre).

Dar nu e suficient să știi ce mănânci, trebuie să ai grijă și la cantitate. Astfel, o doză suficientă de zinc în organism poate proteja împotriva instalării bolilor. Zincul ajută la crearea celulelor albe, care recunosc și luptă împotriva bacteriilor și a virusurilor. Cea mai mare cantitate de zinc o putem lua din carnea de vită. Excesul de zinc (peste 150 de mg/zi) poate avea efect invers, inhibând sistemul imunitar.

Stresul și sedentarismul slăbesc imunitatea

Dușmanii imunității sunt stresul prelungit, fizic, emoțional sau social, deoarece hormonii eliberați în condiții de stres, cortizolul și adrenalina, scad imunitatea. Problemele și dezamăgirile din familie, situațiile tensionate de la serviciu fac ca organismul să secrete în exces cortizol, numit și hormonul stresului. Pe termen lung, acesta este unul dintre cei mai mari dușmani ai imunității, pe care o șubrezește.

Somnul, alt element pe care îl neglijăm, este și el important. Se pare că lipsa somnului scade și capacitatea de a reacționa febril la infecții, crește inflamația și eliberează cortizol.

Sedentarismul e un alt factor care atacă imunitatea. În schimb, mișcarea fizică duce la creșterea numărului de leucocite, asigură o bună circulație sangvină, crește endorfinele și scade nivelul hormonilor de stres, crește temporar temperatura corpului, ceea ce previne dezvoltarea bacteriilor. Dar nici în acest caz excesele nu sunt recomandate, efortul fizic intens putând induce rezultatul opus, adică scăderea imunității.

Obezitatea determină inhibarea sistemului imunitar. Afectează abilitatea globulelor albe de a se înmulți, scăzând astfel producția de anticorpi și întârziind vindecarea unei infecții. Deci nu uitați de cele 30 de minute de mișcare zilnică recomandate de medic.

Cum ne imunizăm copilul?

Pe lângă rechizite și haine, tot mai multe mămici caută soluții naturale și eficiente de imunizare a copiilor, astfel încât să nu se confrunte la joacă sau la școală cu boli specifice anotimpului (răceli, alergii etc.).

Pentru a le întări imunitatea și a le crește puterea de concentrare, specialiștii recomandă ca, în această perioadă, copiii să elimine zahărul și băuturile carbogazoase din dieta lor zilnică și să consume cât mai multe alimente neprocesate, bogate în zinc, vitaminele C și D3 și probiotice.

Printre cele mai eficiente metode de imunizare la care apelează tot mai multe mame din România pentru copiii lor se numără lăptișorul de matcă, tonicul apicol și tonicul regal. Acestea mai sunt numite de specialiști “hiperalimente” datorită compoziției foarte bogate în vitamine și colagen, care nu doar că îmbunătățește sistemul imunitar, dar mărește considerabil puterea de concentrare la ore.

“Din cauza trecerii de la caniculă la ploi și frig și mai ales din cauza reîntoarcerii în colectiv, există un risc crescut în rândul copiilor de a răci. Din ce în ce mai multe mame ne contactează auzind despre beneficiile deosebite pe care le are lăptișorul de matcă, nu doar pentru adulți, ci mai ales pentru imunizarea copiilor. De altfel, lăptișorul de matcă a rămas printre foarte puținele produse 100% naturale într-o lume puternic industrializată. Majorității alimentelor pe care le mâncăm azi le lipsesc cele mai multe dintre vitaminele și mineralele strict necesare omului, iar dintre elementele vitale păstrează doar vagi urme. Alimentele actuale sunt pline de aditivi de toate tipurile, coloranți, conservanți, antioxidanți sintetici, emulgatori, stabilizatori, agenți de îngroșare și de gelifiere etc. În acest context, al unei alimentații lipsite de nutrienții de bază, sistemul imunitar al copiilor scade considerabil și nu este de mirare că îi vedem din ce în ce mai lipsiți de energie și vitalitate și că se îmbolnăvesc tot mai des”, declară medicii pediatri.

Leacuri naturale

– Menta este indicată în tratarea gripelor, a răcelilor ușoare, a bronșitelor, a laringitelor și chiar a pneumoniilor.

– Extractul de camu este cea mai bogată sursă naturală de vitamina C, având efecte puternic stimulante ale imunității.

– Lăptișorul de matcă diminuează oboseala, îmbunătățește somnul și energizează întregul organism

– Propolisul e un excelent tonifiant datorită concentrației mari de vitamine și proprietăților sale antibacteriene.

– Extractul de rhodiola îmbunătățește puterea de concentrare, memoria, echilibrează funcțiile psihice, înlătură stresul.

– Extractele de soia și ginkgo biloba au efecte foarte bune asupra memoriei

– Păducelul și floarea pasiunii sunt plante calmante, care ajută în lupta cu stresul, insomniile și nervozitatea.

– Extractul din fructe de soc este adjuvant în gripă, bronșite sau viroze.

– Extractul de eucalipt ajută la decongestionarea căilor respiratorii și fluidizarea secrețiilor nazale.

– Polenul – două lingurițe de granule zilnic, timp de o lună – previne răceala.

– În răceli se recomandă ridichea neagră (salată sau macerat), timp de două săptămâni sau mai mult.

– Iaurtul este un antibiotic natural. Trebuie consumat zilnic, eventual împreună cu cereale.

– Germenii de grâu. Se pot face cure de câte o lună, consumând câte 100 de grame de germeni de grâu zilnic.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

three + sixteen =