Se apropie minivacanța de 1 Mai: Hai la grătar!

Dacă alegeți să mergeți la picnic de 1 Mai, trebuie să știți cum se prepară un grătar sănătos și cum puteți evita neplăcerile digestive și căpușele.

Pentru că în cele patru zile ale minivacanței de 1 Mai se anunță vreme bună, vasluienii se pregătesc de picnic, adică o ieșire la iarbă verde, pe malul râului, la pădure, în parcuri, pentru relaxare, distracție, soare, liniște, o gură de aer curat și, bineînțeles, pentru nelipsitul grătar. Cu toate aceste “ingrediente”, ziua nu poate fi decât reușită.

Atenție! Doritorii de picnic trebuie să-și aleagă cu mare atenție locul în care merg la grătare. Polițiștii locali și jandarmii sunt cu ochii în patru și îi vor sancționa pe cei care fac focul în alte locuri decât cele special amenajate. Cine nu respectă prevederile legale se poate alege cu amenzi usturătoare.

Este bine de știut că jandarmii și polițiștii locali vor patrula în cele patru zile libere și că nu vor ierta pe nimeni. Amenzile pornesc de la 100 de lei și pot ajunge la 50.000 de lei, așa că vasluienii care vor să stea fără griji trebuie să fie atenți unde își pun păturile și grătarele dacă ies la iarbă verde de 1 Mai.

Altfel, deși totul pare simplu, picnicul nu e lipsit de riscuri pentru sănătate, începând de la ce alimente alegem pentru evadarea în natură, cum le transportăm, cum le preparăm și, mai ales, în ce cantitate le consumăm. Să mai adăugăm și alergiile care dau bătăi de cap persoanelor sensibile, dar și insectele care au apărut și care ne pot strica distracția.

Pentru un picnic fără incidente, e bine să ținem cont de anumite reguli.

Ce punem în coșul pentru picnic?

Nimic nu e mai bun decât o friptură pe grătar, o salată de vară și o bere rece, la iarbă verde. Dar, chiar dacă suntem în mijlocul naturii, nu înseamnă că am scăpat de toate problemele. Dimpotrivă, sănătatea ne poate fi pusă la grea încercare, atâta vreme cât nu mai suntem în spațiul igienic de acasă.

Așadar, trebuie să ținem cont de câteva reguli, începând cu alegerea alimentelor pentru petrecerea unei zile întregi la picnic. Cu cât mâncărurile (crude sau gătite) stau mai mult în căldura soarelui, cu atât crește și riscul ca acestea să dezvolte bacterii periculoase. De aceea, trebuie să fim atenți cu ce plecăm la drum. În primul rând, este bine să depozităm alimentele perisabile în lada frigorifică. Băuturile n-au ce căuta în acest recipient, pentru simplul motiv că, deschizând des lada, mâncarea se va încălzi. În lada frigorifică, la fund se așează cărnurile, în recipient etanș, iar deasupra legumele și fructele.

Cutia frigorifică este extrem de importantă. Alimentele perisabile sunt compromise dacă au stat două ore în temperaturi ridicate și vor fi un mediu propice pentru dezvoltarea rapidă a bacteriilor. Atât carnea crudă, cât și alimentele gătite sunt atracția muștelor, furnicilor și albinelor. Nu lăsați alimentele descoperite, direct pe sol. Pe cât posibil, împachetați-le ermetic, chiar înainte de a pleca. Salamurile cele mai rezistente la căldură sunt cele uscate. Aruncați-le dacă devin lipicioase, zemuiesc sau capătă mirosuri străine. Salamul nu se transportă în cutii ermetice sau în pungi de plastic, pentru că se alterează repede. Trebuie învelit în hârtie și așezat la gura rucsacului, pentru a putea primi aer.

Brânzeturile sărate, uscate sau conservate sunt alterate când își schimbă culoarea, devin sfărâmicioase și capătă mirosuri sau gust amar. În afară de alimentele alterabile pe bază de carne, lapte, cele mai periculoase sunt cremele (din prăjituri) și maionezele, care oferă microbilor condiții desăvârșite de înmulțire.

V-ați spălat bine pe mâini?

Ați ajuns la iarbă verde, ați întins pătura, ați pus sticlele de suc sau bere la rece, în apa râului, și decideți să pregătiți masa. Înainte de orice, spălați-vă bine pe mâini. Puteți folosi și un șervețel dezinfectant. Scoateți farfuriile doar când mâncarea e gata. Tacâmurile și vesela trebuie să fie foarte curate.

Scoateți din frigider doar alimentele pe care le puneți imediat pe grătar. Țineți la îndemână saci de gunoi, șervețele umede dezinfectante și șervețele uscate de hârtie pentru a păstra igiena în timp ce manevrați carnea. Pregătiți două vase, unul pentru carne friptă, celălalt pentru cea crudă. Pentru alimentele preparate, folosiți vase cu capac.

Nu uitați ca pe grătarul curățat riguros să dați cu puțin ulei, nu cu slănină, pentru a împiedica arderea cărnii. Nu vă bazați pe intuiție și pe culoarea fripturii atunci când credeți că e gata de luat de pe grătar. Pentru că, la temperaturile ridicate de afară, carnea poate dezvolta bacterii, e mai bine să mâncați fripturi mai bine pătrunse, în locul celor în sânge. Dar, atenție, carnea arsă e, la rândul ei, nocivă!

Ce carne frigem?

Carnea pregătită la grătar reprezintă atracția ieșirilor la iarbă verde. Este recomandată carnea slabă și fără pielea de pe pulpele și pieptul de pui. Aceste sfaturi sunt valabile și pentru carnea de vită sau porc. În general, peștele are carnea bună și conține grăsimi sănătoase. Mai mult, peștele se gătește și repede.

Pentru grătar, puteți alege mai multe sortimente de carne, în funcție de preferințele celor ce vă însoțesc. Alegeți carnea de porc fără grăsime și asortați-o cu multe legume și pâine neagră. Carnea de pui conține puține calorii și grăsimi, însă atunci când este prăjită, devine dăunătoare pentru organism și siluetă. O singură porție de carne de pui prăjită poate ajunge la 400 de calorii și 25 de grame de grăsime.

Evitați hot-dog-ul! Fiecare sută de grame de carne procesată consumată zilnic crește riscul de cancer colorectal cu 42%, riscul de a face boli de inimă cu 42% și pe cel de diabet cu 19%.

Micii sunt alimente greu de digerat. Cantitatea mare de grăsime animală, care poate depăși 20% din compoziție, favorizează depunerile pe vasele de sânge, care duc la boli cardiovasculare. Asociați cu pâine și cu bere, micii alcătuiesc o adevărată „bombă“ pentru sistemul digestiv.

Rozmarinul contracarează nocivitatea fumului

Deși este un deliciu, grătarul trebuie consumat cu moderație. Aroma de fum și funinginea nu sunt bune pentru sănătate. Atunci când grăsimea din carne se scurge pe cărbunii aprinși, se formează fum cu hidrocarburi aromatice policiclice. Partea exterioară a cărnii (sau interiorul, când carnea e foarte bine făcută) este plină de amine heterociclice. Toate aceste substanțe, aceleași care apar și în cazul prăjirii în ulei, au fost asociate, în numeroase studii, cu o rată mai mare de cancer colorectal, dar și pancreatic, de ficat, piele, plămâni, prostată, cu leucemia și infecțiile gastrointestinale.

Totuși, nu a fost determinat în ce cantitate aceste substanțe chimice devin cancerigene. Consumul moderat, cel mai probabil, nu este dăunător, dar este de preferat să nu lăsați carnea pe grătar până este aproape arsă. Trebuie evitată scurgerea de grăsimi în foc. O modalitate bună de a reduce cantitatea acestor substanțe cancerigene este marinarea cărnii. Un studiu din 2010 a constatat că adăugarea de rozmarin cărnii înainte de a o pune pe grătar reduce cu 90% concentrația de substanțe nocive. Acest efect benefic se explică prin cantitatea mare de antioxidanți din rozmarin.

Studii similare au descoperit că usturoiul, ceapa, cireșele și mierea blochează, de asemenea, formarea chimicalelor. Metode precum fierberea, coacere și gătirea lentă sunt mult mai puțin riscante decât grătarul sau prăjirea cărnii.

Țineți flăcările sub control!

Aceste riscuri nu înseamnă că trebuie să renunțăm la grătar, ci să îl preparăm corect, ținând cont de aceste sfaturi și marinând carnea cu 30 de minute înainte de frigere. Pentru un grătar sănătos, ar mai trebui să tăiem feliile de carne cât mai subțire, să eliminăm grăsimea, să ținem carnea cât mai puțin timp pe grătar, fără a o perfora ca să vedem dacă s-a făcut. Acest lucru provoacă scurgerea de mai multă grăsime în foc.

Pregătiți și consumați porții mici de carne. Limitați-vă la bucăți de friptură de mărimea unui pachet de cărți de joc, jumătăți de cârnați și felii potrivite de mușchi de porc.

Condimentele și aromele oferă protecție, mai ales ardeiul gras, cimbrul, salvia, usturoiul și rozmarinul. Dacă o parte din bucata de carne se arde, aceasta trebuie rasă și curățată, așa cum trebuie procedat și cu murdăria și arsurile care rămân pe grătar.

Legumele la grătar sunt de preferat în locul bucăților de carne, pentru că nu formează substanțe cancerigene, chiar dacă se ard puțin. Partea arsă, însă, trebuie curățată, deoarece e foarte toxică. Cruditățile se lasă pe foc între 8 și 10 minute, întorcându-le frecvent. Se pot prepara pe grătar: ceapă, porumb, ciuperci, vinete, dovlecei, ardei, dar și mere. Dacă doriți salată, atunci faceți una variată, din legume de mai multe culori, stropite cu ulei de măsline.

Nu uitați să vă hidratați

După ce v-ați delectat cu o masă ca la iarbă verde, dar v-a mai rămas câte ceva, nu păstrați resturile de mâncare ca să le duceți acasă. Există pericolul ca alimentele să se strice și să vă pună sănătatea în pericol.

Stingeți întotdeauna focul după ce ați pregătit carnea la grătar. Chiar dacă jarul pare că s-a stins, este posibil că bucățile de lemn sau cărbune să continue să mocnească. Turnați apă peste jar și cenușă. Pentru această operațiune, folosiți apă de râu, iar dacă nu aveți o apă naturală în preajmă, este bine să prevedeți acest lucru și să vă aduceți apă de acasă. În general, nu plecați fără suficiente lichide, în special apă plată, pentru o hidratare corectă a organismului, mai ales că, stând la soare, veți transpira mai mult.

Băuturile răcoritoare dulci sunt nesănătoase, nu au nicio valoare nutritivă și conțin cantități mari de zahăr. Mai bine beți apă plată sau minerală, cu felii de castravete sau de lămâie.

Nu uitați acasă fructele – piersici, fructe de pădure, cireșe, pepeni – care nu necesită preparări elaborate. Spălați-le foarte bine sau aduceți-le de acasă gata spălate. Chiar și coaja pepenelui verde trebuie bine curățată, fiindcă e plină de bacterii.

Dacă ați adus mâncăruri gata preparate – salate de cartofi, pește, maioneză, ouă fierte – trebuie să vă asigurați că le păstrați la rece. Ca desert, alegeți dulciurile fără creme, uscate, cum sunt biscuiții și fructele confiate.

Chiar și legumele ne pot îmbolnăvi

Toxiinfecțiile alimentare sunt comune vara deoarece bacteriile se multiplică rapid pe carne, la temperaturi mai mari de 5 grade Celsius. Chiar și alimentele fripte pe grătar pot fi contaminate cu bacterii dăunătoare! Toxiinfecțiile se manifestă prin vomă, stare generală proastă și nevoia imperioasă de a merge la toaletă. Cei mai frecvenți germeni care dau toxiinfecție sunt Staphylococcus aureus, Escherichia coli și Salmonella.

Primul ajutor constă în repaus la umbră, comprese umede la cap și lichide date cu linguriță, de preferință ceai de mentă sau apă fiartă. Dacă semnele sunt persistente și violente, bolnavul va fi imediat transportat la cel mai apropiat spital. Ca să nu ajungeți la camera de gardă și să vă bucurați din plin de ieșirea în natură, spălați-vă temeinic pe mâini și spălați bine legumele și fructele, manevrați cu instrumente curate carnea și celelalte alimente. Nu e recomandată apa de izvor deoarece aceasta poate conține bacterii dăunătoare, chiar dacă are gust proaspăt.

Tot pentru a evita problemele de sănătate, puneți condimentele în recipiente mici și folosiți o față de masă de plastic. Astfel, scade riscul ca alimentele să între în contact cu resturi mai vechi. Aduceți tacâmuri suficiente, e mai bine să manevrați alimente diferite cu tacâmuri diferite.

Atenție la căpușe!

Veți petrece foarte mult timp în aer liber. Chiar dacă ați ales un loc umbros, radiațiile solare nu vă vor ierta. Cu 30 de minute înainte de a pleca de acasă, aplicați creme de protecție solară. Nu uitați nici pălăriuța de soare sau umbrela.

Mai mult ca sigur, pe pătură se vor urca furnici sau alte insecte. Mai ales contra țânțarilor este bine să vă protejați cu creme speciale, care țin la distanță acești inamici nesuferiți, dar fiți atenți să nu atingeți mâncărurile cu aceste substanțe.

Și înțepătura de albine e periculoasă, de aceea e bine să nu plecăm la picnic fără o trusa de prim-ajutor. Nu dați din mâini, gestul agită insectele și crește riscul de noi înțepături. Viespile înțeapă adesea direct în venă, de mai multe ori, iar dacă persoana este alergică la venin, poate intra în șoc anafilactic, anxietate, frisoane, transpirație și hipotensiune arterială. Singurul remediu pentru a scăpa cu viață este injecția imediată cu adrenalină, manevră ce poate fi făcută doar la spital.

Și pișcăturile de țânțari pot fi periculoase, declanșând obturarea căilor respiratorii și scăderea tensiunii, dar căpușele sunt cei mai cumpliți dușmani. Unele nu transmit boli și nici nu determină probleme grave de sănătate. Altele, însă, induc boala Lyme și un tip particular de menigoencefalită. Se găsesc de obicei în iarba înaltă sau pe animale. Căpușele trebuie îndepărtate imediat, la spital. Se dezinfectează zona, iar în anumite cazuri, este necesar și un vaccin antitetanic.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

1 × three =