Răsfoind presa de altădată… (31): Trăiască prietenia româno-bulgară!

Blocuri noi la Vaslui, văzute din balconul Judecătoriei (1967)

Seara, toți „bâlgarii” împopoțonați cu tinichelele pe reverele smokingurilor prea strâmte sau prea largi și cu lentele atârnate de gât ca ștreangurile osândiților la pendulare mortală în piața publică au participat, dimpreună cu ștabul lor, la un „Spectacol de gală” în sala Teatrului de Operă și Balet din București.

Dragostea la prima vedere care s-a înfiripat între cei doi dictatori dunăreni, Ceaușescu și Jivkov, s-a materializat prin vizite reciproce tot mai dese, în timpul cărora la loc de frunte stăteau decorările reciproce, că tablă galvanizată se găsea din belșug de când cu intrarea (parțială) în producție a marelui Combinat siderurgic de la Galați…

Năsoletele castravegiu fusese invitat chiar la sediul Comitetului Central, unde, într-o atmosferă de cavou extra-timpuriu (ce ținea loc, fatal, de viitor loc de veci din cimitirul „Ghencea 2” pentru cuplul copulativ al 20 și ceva de milioane de români, fără deosebire de naționalitate, sex, rasă sau religie), i s-a conferit „Steaua Republicii Socialiste România” clasa I. Saltimbancii din suita grădinarului-prezident au primit și ei câte un oscior de genul Ordinului „Tudor Vladimirescu” clasele I-a, a II-a și a III-a, în funcție de treapta ierarhică pe care se aflau la conducerea Народна република България. Na, că v-o scrisei pre limba revoluționarului Gheorghi Dimitrov…

Seara, toți „bâlgarii” împopoțonați cu tinichelele pe reverele smokingurilor prea strâmte sau prea largi și cu lentele atârnate de gât ca ștreangurile osândiților la pendulare mortală în piața publică au participat, dimpreună cu ștabul lor, la un „Spectacol de gală” în sala Teatrului de Operă și Balet din București. Ce vor fi înțeles țărănoii din grațioasele dansuri ale balerinilor și balerinelor, nu am habar, dar cred că, preț de un ceas jumate, cât a durat reprezentația, se vor fi holbat cu ochii cât gogoșarii la subțireii chiloței ai grațioaselor fete de pe scenă, ei fiind învățați cu izmenele ca niște sticle de lampă de 32 de focuri de pe bulanii consoartelor lor grase, puțind a usturoi și a melanj la butoi de brad în care a fermentat mai anțărț și borhotul pentru rachiu, bașca tescovina.

Controlorul de calitate Victor Dedu, de la Fabrica de rulmenți din Bârlad (1967)

Scurte informații și sport

La rubrica permanentă „Agenda”, puteau fi parcurse diverse materiale scurte, atât laudative (puține), cât și critice (mai multe). Astfel, un fitecine spunea despre „harnicele cooperatoare de la CAP Gherghești, raionul Bîrlad, care au luat inițiativa de a realiza 15 costume populare în cinstea zilei de 23 August 1967”.

„Dintr-un condei” fusese și știrea care anunța un șiretlic folost de un angajat al Fabricii de rulmenți din Bârlad, Constantin Bandoc, care „a falsificat cifra 3 dintr-un concediu medical în cifra 8”, numai că, vorba informatorului ziarului ieșean, „s-a găsit cineva să-l «corecteze». Corect!”.

Într-o altă scurtissimă, cititorii (care vor fi gustat și aceste știri-bombă) au aflat despre „Gluma” lui Ion Venin, „salariat la Sfatul popular raional Bîrlad”, care încercase o șotie „nevinovată”, dar care nu i-a ieșit. Ce a făcut Venin de și-a vărsat oful prin toate orificiile de evacuare de pe corpul său?! „A încercat în glumă să oprească cu un lemn autovehiculul cu nr. 1 – IS – 1546, al aceleiași instituții, condus de către Ion Murgoci”, dar, cum aproape niciodată o treabă mare sau mică nu este pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește, lemnul cu pricina i-a rupt clavicula „glumețului”, fiind nevoie și de o spitalizare.

Petru Onilă, din Codăești, a transmis „Flăcării Iașului” o informație jumate hazlie – jumate miștocărească: „Cetățenii din comuna Codăești s-au hotărît să-și lase barbă. De nevoie, bineînțeles, fiindcă mai mult timp frizeria din sat a fost închisă sub motiv că toate bricele au fost duse la Iași, la ascuțit”. Supărarea lui Onilă (neam de-al fostului episcop de Huși, oare?!) s-a manifestat și mai abitir când a amușinat făcătura cu bricele la ascuțit deoarece, din surse foarte sigure (bârfele babelor locale de pe marginea șanțului, foarte probabil) a aflat că „pentru anumite cunoștințe ale frizerilor s-au găsit brice”. Final (ne)fericit pentru prezidentul comparativei: „I-am făcut serviciul complet cu această notă: tuns, ras și frezat”.

Inovații

Inteligenții salariați ai Fabricii de rulmenți din Bârlad nu-și dezmințeau faima nicio clipă ei, fiind deseori nominalizați în paginile ziarului regional. Eduard Solomon consemnase „cea de 60-a inovație de la începutul anului”, realizată tot de către Nae Caleap, un muncitor fruntaș amintit des și în aceste materiale retrospective. El realizase „Modificarea constructivă a ponsoanelor de perforare la mașinile de forjat orizontale”. Acest dispozitiv-minune aducea „o economie de 10 tone de oțel, precum și o importantă creștere a productivității muncii”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

7 − 7 =