Refracții critice: O mică epopee: alegeri în Uniunea Scriitorilor din România

Unitatea breslei scriitoricești este o dulce utopie și poate fi extrapolată la nivelul întregii societăți. Suntem setați să fim dezbinați? Acesta să fie oare ADN-ul nostru?

Joi, 26 aprilie 2018, la binecunoscuta Casă cu absidă ”Laurențiu Ulici” din Iași, au avut loc alegeri în cadrul celei mai importante uniuni de creație din România: Uniunea Scriitorilor. Sistemul electoral a fost similar cu acela din 2009 și 2013. În epoca totalitară, alegerile se desfășurau la București, într-o conferință națională a scriitorilor, la care participau condeieri profesioniști din întreaga țară. Din rațiuni pragmatice (dificultăți organizatorice, costuri financiare), alegerile scriitoricești au loc prin deplasarea candidaților la toate filialele din țară ale USR, în număr de 20.

Pentru a risipi orice echivoc, se cade să spunem că Uniunea Scriitorilor a luat ființă în 1908 prin Decret Regal și s-a numit peste patru decenii Societatea Scriitorilor Români. În 1949, tot prin lege, s-a adoptat denumirea – valabilă și astăzi – de Uniunea Scriitorilor.

Reuniunea de la Iași a adus sub aceeași cupolă majoritatea membrilor filialei (numărul total al scriitorilor din zona Moldovei fiind de 276), care au audiat, respectiv, au luat parte efectiv la următoarele activități: raportul de activitate al președintelui Filialei Iași, scriitorul Cassian Maria Spiridon, pentru mandatul 2013-2018, raportul președintelui USR, acad. Nicolae Manolescu, pentru aceeași perioadă, programele candidaților la funcția de președinte național și proiectele lor manageriale pentru mandatul 2018-2023. Cei cinci candidați sunt: acad. Nicolae Manolescu, președintele în exercițiu, Narcis Zărnescu, Ștefan Mitroi, Simona Vasilache, Dan Lungu. Au fost prezenți doar patru candidați; a lipsit scriitorul Narcis Zărnescu, foarte activ – din câte se spune – în spațiul virtual, unde transmite colegilor de breaslă fel de fel de mesaje apocaliptice.

Dezbaterile pe marginea documentelor și partiturile prezentate au atins pe alocuri cote incandescente, în buna tradiție românească. În cuvântul său, Cassian Maria Spiridon ne-a reamintit că în intervalul 2013-2018 ne-au părăsit pentru totdeauna 28 de membri ai filialei, printre aceștia, universitarii Liviu Leonte, Daniel Dimitriu, Dan Mănucă, precum și Cătălin Ciolea, Dionisie Duma, Ion Țăranu ș.a. În memoria lor, asistența a păstrat un moment de reculegere. În clipa de față, șapte scriitori sunt suspendați, conform prevederilor statutare, din cauza neplății cotizațiilor. Bilanțul activității ultimilor cinci ani – prezentat sintetic de vorbitor – a cuprins proiecte culturale importante ale filialei, susținerea noilor candidați pentru Uniunea Scriitorilor, organizarea sărbătorilor de Anul Nou pentru copiii și nepoții membrilor filialei, inițiative comune ale comitetului de conducere ieșean cu membrii reprezentanțelor din Suceava, Botoșani, Neamț, Vaslui, Galați, marcarea a 150 de ani de la înființarea revistei ”Convorbiri literare” (”Zilele Convorbirilor Literare”), editarea în succesiune sistematică a volumului ”Poezia”, menținerea unor legături strânse și benefice cu autoritățile politice și administrative locale ș.a.

Candidaturile

Acad. Nicolae Manolescu și-a structurat discursul în funcție de o idee-vector, aceea a unității breslei scriitoricești, care, aidoma societății noastre, a traversat o criză puternică. Din păcate, această criză s-a prelungit până astăzi și – așa cum a rezultat din precizările altor vorbitori – este alimentată de un grup dizident din USR, avându-i în frunte pe Cristian Teodorescu, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și alți câțiva, 16 persoane, care au încercat să confiște uniunea prin acțiuni în forță, ilegale, erijându-se în conducătorii legitimi ai acesteia. Toate procesele de până acum au dat dreptate USR conduse de Nicolae Manolescu, dar bătălia în instanță continuă.

În ultimii cinci ani, uniunea a conceput și finalizat 50 de programe cu impact național, a organizat colocvii importante și a susținut revistele literare, al căror rol formativ nu mai trebuie demonstrat. O țintă semnificativă a fost deschiderea către public prin lecturi, întâlniri periodice cu elevi și studenți; există oameni care au apetență pentru poezie, o ascultă cu receptivitate și interes. Dorim – sublinia Nicolae Manolescu – să crească prestigiul scriitorului în societatea românească. Este trist că, la moartea unor prozatori importanți precum Constantin Țoiu și George Bălăiță, televiziunile noastre n-au transmis nicio informație. Toate divorțurile și alte scandaluri din lumea mondenă sunt analizate și disecate minuțios, în timp ce moartea unor scriitori nu mai înseamnă nimic. Ar trebui să fim mai prezenți în emisiunile TV, nu numai cu ocazia decernării premiilor USR (eveniment înregistrat de TVR2). Incredibil, dar USR este angrenată în peste 100 de procese. Până acum, n-a pierdut niciunul. Nicolae Manolescu a reconfirmat ideea de continuitate de spirit și nu neapărat de oameni. Între proiectele pe care le va avea în vedere în mandatul 2018-2023, dacă va fi reales, va fi acela al reînființării premiilor naționale de literatură, festivitatea de decernare urmând să se desfășoare la Ateneul Român, precum și susținerea și promovarea tinerilor scriitori.

Scriitorul ieșean Dan Lungu și-a prezentat cu aplomb cartea de vizită ce-l recomandă pentru funcția de președinte al USR: o carieră universitară în domeniul sociologiei și comunicării, un post-doctorat la Sorbona, o experiență managerială de patru ani ca director al Muzeului Literaturii Române din capitala Moldovei, pe care l-a ridicat la rang național. Între proiectele de succes a menționat Festivalul Internațional de Literatură și Traduceri (FILIT), la care au participat 500 de invitați de marcă din țară și din străinătate. Este senator PMP în Parlamentul României și are ca obiective majore, între altele, o serie de proiecte îndrăznețe: rezidențe pe autori, înființarea unui sindicat al scriitorilor și a unei CAR. Dacă va fi ales președinte al breslei, Dan Lungu a precizat – în cheie ironică? – faptul că va propune ca Nicolae Manolescu să fie desemnat președinte de onoare al USR.

Ștefan Mitroi a evocat studenția sa ieșeană și a adus un omagiu liric orașului celor șapte coline. Întrucât proiectul său managerial a putut fi citit în spațiul virtual, vorbitorul a ținut totuși să precizeze că are un capitol distinct ”Ce nu voi face ca președinte al USR?”. De asemenea, a reiterat o propunere ademenitoare: indemnizația legală a scriitorului român să nu fie mai mică de 1.000 de lei.

Simona Vasilache nu și-a dezvoltat verbal programul asumat, cunoscut de cei interesați de pe site-ul specializat al uniunii, dar a ținut să reamintească asistenței că noi, românii, avem vocația zidului părăsit și neisprăvit, iar acesta face parte din ADN-ul nostru cultural. Referindu-se la procesele interminabile ale uniunii, a precizat că USR are cei 70 de ani de acasă, aluzie străvezie la anul 1949, momentul decisiv al înființării prin lege a breslei scriitoricești.

Moderatorul reuniunii a fost Gabriel Chifu, un spirit echilibrat și distins, care a reamintit asistenței prevederile statutare cu privire la alegeri și a făcut precizări privind deplasarea itinerantă a candidaților prin cele 20 de filiale ale USR Toate buletinele de vot vor fi centralizate la București, iar la 5 mai 2018 va fi anunțat câștigătorul.

Final de campanie

Dezbaterile de la Iași s-au lăsat cu scântei. Tonul l-a dat scriitorul Adi Cristi, care l-a atacat la baionetă pe candidatul Dan Lungu, căruia i-a reproșat atitudinea dictatorială ca director al Muzeului Literaturii Române, de unde l-a dat afară pe poetul Daniel Corbu. Dan Lungu n-a gestionat judicios și transparent sumele mari de bani alocate pentru FILIT, ceea ce a generat suspiciuni și îndoieli.

În disputa acerbă a celor doi a intervenit Varujan Vosganian, prim-vicepreședinte al USR, care a constatat filosofic și amar că neamul nostru își distruge adesea valorile. Prestanța, prestigiul breslei scriitoricești sunt puternic lezate de dihonia internă, de bătălii sterile și de ieșiri temperamentale orgolioase. Societatea în întregul ei suferă și asistăm siderați la disoluția unor instituții. Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu au atentat la integritatea USR și au încercat s-o captureze pe căi ilegale. Unii speră că ajungând în fruntea USR vor câștiga în prestigiu și notorietate grație funcției. Ar trebui să fie exact invers: președintele ales să aibă o personalitate marcantă, care să se răsfrângă benefic asupra funcției și breslei, așa cum este Nicolae Manolescu, iar în trecut au fost un Mihail Sadoveanu, un Zaharia Stancu ori Dumitru Radu Popescu. Sub președinția lui Nicolae Manolescu s-au creat 70 de slujbe noi la USR, iar pentru drepturile bănești ale scriitorilor s-a alocat suma de 150.000 de euro. Din păcate, observăm că unii confrați ai noștri au mutat controversele dintre scriitori pe Facebook, adică în piața publică. Facebook înlocuiește astăzi comunitatea. Vorbitorul i-a reproșat lui Dan Lungu faptul că denigrează breasla pe rețelele de socializare. Este nevoie de sobrietate, responsabilitate și modestie.

Corina Popescu, avocatul USR, s-a referit la procesele uniunii, la dosarele aflate în curs provocate de adversarii ireductibili din grupul lui Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Aceștia cer pur și simplu în instanță anularea alegerilor din 2009 și 2013, pe care le consideră ilegale. Ei au creat situații de un absurd incredibil încercând să se substituie fraudulos actualei conduceri a USR Suferă de o obsesie patologică și au adus mari prejudicii de imagine uniunii noastre.

Criticul Dan Cristea Enache, directorul de imagine al USR, a citat de pe Facebook o serie de insulte incredibile adresate de ”dizidentul” Florin Iaru avocatei USR. Termenii folosiți nu se pot reproduce.

Alegerile s-au încheiat, cu excepția secvenței ultime, care va fi ”developată” la 5 mai a.c. Pentru comitetul de conducere al Filialei Iași a USR au candidat: Gellu Dorian, Marius Chelaru, Nicolae Panaite, Ioan Holban, Adi Cristi, Mircea A. Diaconu, Theodor Codreanu, Adrian Alui Gheorghe și Cristian Livescu. Au fost aleși patru din nouă. Pentru Consiliul Național al USR au candidat: Gellu Dorian, Adi Cristi, Adrian Alui Gheorghe și Cristian Livescu. A fost ales unul din patru.

Scriitorii vasluieni prezenți la Iași: Theodor Codreanu, Ion Gh. Pricop, Simion Bogdănescu, Iorgu Gălățeanu, Leonard Ciureanu, Nicolae Ariton, Ion Mâcnea-Vetrișanu și semnatarul acestor rânduri. Au lipsit câțiva, din motive necunoscute. Nu e de mirare. Unitatea breslei scriitoricești este o dulce utopie și poate fi extrapolată la nivelul întregii societăți. Suntem setați să fim dezbinați? Acesta să fie oare ADN-ul nostru?

Adunarea ieșeană a generat câteva învățăminte la care se cuvine să medităm: 1. S-a vorbit foarte mult despre bani și mai nimic despre condiția scriitorului în societatea contemporană ori despre marile teme ale creației beletristice; 2. Cu excepția lui Nicolae Manolescu, niciun candidat nu are o suprafață intelectuală semnificativă care să justifice alegerea; 3. Scriitorii români sunt la fel de dezbinați precum e toată societatea noastră, iar anumite subiecte sensibile demonstrează că o conciliere reală nici nu este posibilă deocamdată; 4. ”Filosofia de viață actuală” pare a se reduce la cinci elemente – bani, bunăstare, satisfacerea orgoliilor personale, eliminarea adversarilor, cinism.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

13 + eleven =