Nimic nou sub “soarele” economiei vasluiene: Un an greu!

Creșterile salariale fără susținere reală, lipsa tot mai acută a lucrătorilor calificați, fiscalitatea “ciudată” și infrastructura slabă fac ca reprezentanții mediului de afaceri vasluian să nu fie prea optimiști. Din păcate pentru județul nostru, unul cu o economie preponderent agricolă, nici fermierii nu se simt prea bine.

Reprezentanții întreprinzătorilor privați din județul nostru afirmă că este foarte dificil să construiești o afacere în Vaslui, în actualul mediu antreprenorial, unul în care la “colțul roșu” se află guvernul, iar la “colțul albastru” se află patronul.

Mai mult decât atât, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, Ionel Constantin, este de părere că, prin actuala lege a salarizării bugetarilor și prin “revoluția fiscală”, guvernul a făcut primii pași către o “micuță” criză economico-financiară: “Nu am nimic împotriva creșterii salariilor, chiar și a celui minim pe economie, însă nu fără fundament, fără măsuri compensatorii pentru societățile comerciale sau fără un plan concret de sprijinire a zonei de producție. De fapt, în medie, salariul minim nu s-a mărit decât cu vreo 100 de lei, restul sunt contribuțiile care au trecut de la angajator la angajat. În viziunea guvernanților, vinovați în țara asta sunt cei care plătesc taxe și impozite, adică multinaționalele, societățile cu capital privat, iar mai nou și Banca Națională, că, vezi Doamne, nu se îngrijește de inflație. Cei care conduc țara în momentul de față se concentrează pe sectorul bugetar și uită complet de cel privat, care produce și alimentează economia țării. Mărirea salariului pe economie nu a adus nimic în plus cetățeanului. Asta e problema! Omul o duce la fel de prost astăzi cu 1.900 de lei venit brut, cum o ducea cu 1.200 de lei venit brut. Nu se vede nimic; singura chestie este că s-au dus mai multe impozite către stat, din care s-au mărit salariile unora, în loc să se ducă în investiții, că de acolo se pot mări cu adevărat salariile. Această modalitate de lucru s-ar putea să ne ducă în prăpastie. Bat în lemn, dar eu vă spun că suntem în anul 2018 și parcă este echivalentul lui 2007, înainte de criză. Avem aceeași veselie, aceeași exuberanță, aceleași măriri de salarii fără acoperire, toată lumea face credite, unul mai mare decât altul, ba cu buletinul, acum e și cu adeverință fără venit…”.

Mai trebuie spus că majoritatea oamenilor de afaceri din Vaslui nu reclamă atât numărul mare de taxe ce trebuie plătite către stat sau cuantumul acestora, cât modul lor haotic de aplicare, ceea ce crește exponențial și costurile necesare conformării fiscale, pe lângă plățile efective ce trebuie făcute. Așadar, necorelarea dintre nivelul taxelor și impozitelor și capacitatea de plată a contribuabililor va face ca evaziunea fiscală să atingă și în acest an cote ridicate, din moment ce un întreprinzător care nu câștigă suficient din cauza puterii de cumpărare scăzute a populației, pentru a-și acoperi nevoile de business, va fi tentat să nu-și plătească taxele.

Ionel Constantin

„Firmele din Vaslui, Bârlad și Huși nu se pot dezvolta nici din cauza lipsei unei infrastructuri rutiere, un drum expres care să treacă prin județ, de la Galați spre Vaslui, ca să nu mai vorbim de o autostradă care să lege Chișinăul de estul și vestul Europei. Sunt cifre care arată că aceste costuri cu transportul în zona Moldovei sunt mai mari cu 33% față de Ardeal sau alte zone ale României. Să nu ne mirăm, atunci, de ce am rămas în urmă economic. Este inacceptabil să faci zece ore de la granița de vest pentru a traversa România și a aduce mărfuri în partea de est a țării”, a punctat Ionel Constantin. 

Cât de corectă este impozitarea subvențiilor agricole?

Și acum, să trecem la agricultură, o ramură foarte importantă pentru județul Vaslui. Uniunea Europeană (UE) lasă la latitudinea statelor membre să decidă dacă socotesc subvențiile în rândul veniturilor impozabile, dar în foarte puține se mai pune bir pe plățile directe încasate de agricultori din fonduri guvernamentale sau comunitare. Pe aici, prin România, nu este deloc așa.

“Din păcate pentru noi, statul român se numără printre cele care continuă să bage mâna în buzunarul agricultorului pentru a extrage 16 la sută din plățile pe suprafață sau pe cap de animal – așadar, din fondurile europene – dar și din ajutoarele naționale tranzitorii sau alte forme de sprijin bănesc provenite de la bugetul de stat. În ultimii cinci ani, problema a fost pusă de mai multe ori pe tapet și s-a lăsat de fiecare dată cu jocul de-a ministerul bun, cel al Agriculturii, care ar vrea să elimine impozitarea subvențiilor, și cel rău, al Finanțelor Publice, care nu acceptă nici în ruptul capului”, a menționat președintele CCIA Vaslui.

În orice caz, impozitul pe subvenții rămâne o sursă importantă pentru veniturile colectate la bugetul de stat, chiar dacă asta înseamnă fermieri români mai puțin competitivi în raport cu confrații lor din celelalte state ale UE, care, după ce că încasează plăți directe mult mai consistente, le mai rămân și neatinse de Fisc. Nu trebuie neglijat nici faptul că agricultorul român trebuie să-și scoată și el pârleala, iar asta înseamnă, vrând-nevrând, prețuri ceva mai mari ale produselor pe care le oferă. Din punct de vedere legal, statul îl poate executa pe cel care acumulează datorii pe baza subvenției, asta e regula jocului.

“Este o dovadă de ipocrizie guvernamentală pentru că nu Ministerul Agriculturii face politica fiscală în domeniu. Ministerul Finanțelor refuză în continuare să recunoască faptul că nu este normal ca plățile directe primite de fermieri să fie încadrate în categoria strictă a veniturilor impozabile. Sincer, la nivel european, nu știu care sunt țările în care se aplică acest regim fiscal”, a continuat Ionel Constantin.

De neînțeles rămâne, însă, lipsa de reacție a reprezentanților agricultorilor, mai exact a celor mai mari federații naționale de profil, care nu au făcut până în prezent vreun demers serios pentru remedierea acestui neajuns.

“Dacă ne uităm la miza chestiunii, constatăm că suma pe care ar pierde-o statul dacă ar lăsa în pace subvențiile agricole este una mai mult decât consistentă: cum valoarea totală acordată fermierilor români în 2017 a fost de aproape 2,6 miliarde de euro, 16 la sută din această sumă înseamnă un total de peste 400 de milioane de euro”, a încheiat președintele CCIA Vaslui.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

8 − two =