Răsfoind presa de altădată (48): Beton la Codăiești, fotbal la Bârlad

Stuparul Iorgu Drăgunoiu, de la CAP Epureni – Huși (1967)

Potrivit celor spuse cu lacrămi grele de crocodilian în ochi de „maistrul constructor Ilie Andronic”, taman turnaseră băieții săi betonul pentru planșeu, „cînd, deodată, a venit un îngheț și n-am avut cu ce izola planșeul proaspăt turnat”. Ce urmase este ușor de ghicit: distrugerea cu bună știință a betonului și pregătirea unei alte turnări, care însemna, firește, alți bani – altă distracțiune, vorba amar-acră a păgubașului.

În prima jumătate a anului 1967, la Gospodăria Agricolă de Stat Codăiești, investițiile erau în mare toi. Scârțâind ceva pe acolo, jurnalistul profesionist Gheorghe Stejaru, de la „Flacăra Iașului”, a înhămat urgent caii-putere la IMS-ul redacției și a purces pronto. Bineînțeles că ziarul s-a sesizat în urma unei reclamațiuni semnate, așa cum des se obișnuia în epocă, de „un grup de salariați ai GAS Codăiești”. Iată o parte a pârii oficiale: „odată cu mutarea centrului administrativ de la Dobrovăț la Codăiești, forul nostru tutelar a aprobat construirea la Codăiești a unui atelier mecanic și a unui bloc cu 12 apartamente. Valoarea investiției se ridică la aproape un milion de lei”, deci, parale nu glumă pentru acea vreme, când salariul minim pe economie era de doar 550 de lei, cu oarecare tendințe de creștere în anul ce urma, până la 700 de lei. Mirați foarte, reclamagiii scriseseră că, în bunul obicei românesc cu cățeii dintâi care turbează, ritmul lucrărilor îi uimiseră pe bieții oameni care așteptau „de la stat” un apartament cu chirie.

Plantatul butașilor de viță-de-vie la CAP Arsura (1967)

Cu timpul, dinții cățeilor dintâi s-au cam tocit, iar „activitatea de pe acest șantier nemaifiind controlată și îndrumată, s-a muiat încet, încet, astfel că tocmai în lunile bune pentru constructori – iunie, iulie, august, septembrie – lucrările au fost aproape sistate”. Pe deasupra, potrivit celor spuse cu lacrămi grele de crocodilian în ochi de „maistrul constructor Ilie Andronic”, taman turnaseră băieții săi betonul pentru planșeu, „cînd, deodată, a venit un îngheț și n-am avut cu ce izola planșeul proaspăt turnat”. Ce urmase este ușor de ghicit: distrugerea cu bună știință a betonului și pregătirea unei alte turnări, care însemna, firește, alți bani – altă distracțiune, vorba amar-acră a păgubașului.

Unul mai cu moț, dar și cu o patalama în plus la dosarul de cadre, „C. Țimpău, dirigintele șantierului”, a dat-o cotită și, în stilul tuturor epocilor trecute, prezente și viitoare, a găsit vinovatul, ce credeai tu: „Nerespectarea tehnologiei prescrise”. Stejaru, specialist fiind, poate, a enumerat punctele slabe ale construcțiilor, dar fiind așa de multe, mă las păgubaș să le mai transcriu, zău așa…

Fotbal pe viață și pe… bătaie!

După cum scrisei deunăzi, diferența de puncte dintre cele două echipe ce se zbăteau la accederea în categoria „C”, „Medicina” Iași și „Rulmentul” Bârlad, era numai de două boabe, iar pe terenul celor din urmă avusese loc marele derby regional.

Inepuizabilul Eliade Solomon (Dumnezeu să-l odihnească în pace!) a scris o frumoasă și obiectivă cronică a meciului terminat, din păcate pentru gazde, nedecis: 1-1. Pe stadionul bârlădean de atunci, nu prea mare, s-au îngrămădit nu mai puțin de 3.000 de spectatori, care, pe tot parcursul celor 90 de minute de joc, și-au susținut echipa atât în mod sportiv, cât și în mod „bădărănesc”, după cum se exprimase în scris cronicarul.

Ieșenii au înscris primii, prin Stănișteanu, în minutul 28, dar bârlădenii au egalat prin Obreja, după numai opt minute. Tot acest merituos jucător „rulmentist” al anilor ’60 a reușit o altă „cartoafă” în minutul 42, dar arbitrul ieșean (?!?) I. Ghigea a anulat golul. De fapt, asta a fost scânteia care a aprins pălălaia de la finalul meciului, când localnicii Jipa și Voican „au pătruns pe teren pentru a-i cere «socoteală» arbitrului”. Încurajați de acest rușinos gest, „un grup de spectatori a pătruns pe teren și cîțiva dintre ei l-au lovit grav pe arbitru”. Dând dovadă de un total fair-play, Solomon notase următoarele: „Indiferent de greșelile comise de arbitru pe parcursul acestei partide, actul huliganic comis nu este cu nimic justificabil și organele în drept vor trebui să ia măsuri drastice împotriva celor vinovați”.

Dintre celelalte rezultate ale etapei, Eduard Solomon le-a amintit pe cele ale meciurilor „Constructorul” Vaslui – „Recolta” Dragalina (5-2) și „Strungul” Bârlad – „Hușana” Huși (7-3).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

8 + seventeen =