Anthony Robbins: Putere nemărginită (II): Formula Succesului Suprem

Hands giving okay sign

Nivelul măiestriei voastre de comunicare în lumea exterioară va determina nivelul succesului cu alții – din punct de vedere personal, afectiv, social și financiar. Ceea ce este și mai important, nivelul succesului pe care îl trăiți înăuntrul vostru – fericirea, bucuria, extazul, dragostea sau orice vă doriți – este rezultatul direct al modului în care comunicați cu voi înșivă. Felul în care simțiți nu este rezultatul a ceea ce se întâmplă în viața voastră, ci interpretarea a ceea ce se întâmplă. Viețile oamenilor realizați ne-au demonstrat în repetate rânduri felul în care calitatea traiului nostru este determinată nu de ceea ce ni se întâmplă, ci de modul în care reacționăm la ceea ce ni se întâmplă.

Doar tu poți decide ce să crezi și cum să acționezi pe baza căilor pe care le alegi pentru a-ți înțelege viața. Nimic nu are vreun rost în afară de cel pe care îl atribuim noi. La cei mai mulți dintre noi acest proces de interpretare a devenit un automatism, dar suntem capabili să preluăm din nou conducerea și să schimbăm imediat experiența noastră față de lume.

Această carte este despre întreprinderea de acțiuni concentrate, susținute, care să ducă la rezultate copleșitoare. De fapt, dacă ar fi să vă spun în două cuvinte despre ce este această carte, v-aș spune: despre rezultate! Gândiți-vă la acest lucru. Nu asta ne interesează pe noi? Poate vreți să vă schimbați felul de a gândi despre voi și lumea care vă înconjoară. Poate vreți să ajungeți să comunicați mai bine, să dezvoltați o relație mai afectuoasă, să puteți învăța mai repede, să fiți mai sănătos sau să câștigați mai mulți bani. Puteți face toate aceste lucruri pentru voi înșivă, ba chiar mai mult, folosind eficient informațiile din această carte.

Înainte însă de a obține noi rezultate, trebuie să fiți conștienți că obțineți deja niște rezultate. Poate că nu sunt tocmai rezultatele pe care le doriți. Mulți dintre noi consideră că starea noastră de spirit și mai tot ce se petrece în mintea noastră sunt lucruri care nu se află sub controlul nostru. Adevărul este însă că vă puteți controla activitățile mentale și modul în care reacționați, până la un nivel pe care înainte nu-l credeați posibil. Dacă sunteți deprimați, voi sunteți cei care au creat și produs ceea ce numiți deprimare. Dacă sunteți extaziat, și această stare tot voi ați creat-o.

Este important să țineți minte că stări cum este deprimarea nu vi se întâmplă. Nu „vă molipsiți” de deprimare. O creați chiar voi, ca pe oricare rezultat din viața voastră, prin acțiuni fizice și mentale specifice. Trebuie să vă spuneți vouă înșivă anumite lucruri pe tonurile de voce potrivite. Trebuie să adoptați o postură și un fel de a respira specifice. De exemplu, dacă vreți să fiți deprimați, ajută extraordinar de mult dacă lăsați umerii să vă cadă și vă uitați numai în jos. Vă mai ajută și dacă vă puneți tristețe în voce și vă gândiți la cele mai prăpăstioase scenarii legate de viața voastră. Și dacă vă scufundați biochimia în amărăciune mâncând prost sau folosind din greu alcool sau droguri, vă ajutați corpul la scăderea glicemiei și astfel deprimarea este garantată.

Ceea ce vreau eu să vă spun este simplu: ca să ajungi la deprimare trebuie să depui efort. Este o muncă, este nevoie să faci un anume tip de efort. Unii oameni creează această stare atât de des, încât pentru ei nu mai este atât de greu s-o obțină. De fapt, ei au legat adesea acest tipar de comunicare interioară de tot felul de evenimente exterioare. Sunt unii care trag atâtea foloase secundare – atenție din partea celor din jur, compătimire, dragoste șamd. – încât adoptă acest stil de comunicare devenit starea lor naturală de spirit. Alții s-au complăcut atât de mult timp în această stare, încât chiar se simt bine astfel. Putem totuși să ne schimbăm acțiunile noastre fizice și mentale, schimbându-ne astfel stările afective și comportamentul.

Te poți extazia adoptând imediat punctul de vedere care generează acea stare de spirit. Îți poți imagina lucrurile care generează acest sentiment. Poți schimba tonul și conținutul dialogului tău interior. Poți adopta posturile și tipurile de respirație specifice care să genereze acea stare în corpul tău și, gata, ai atins starea de extaz! Dacă dorești să fii compătimitor, nu trebuie decât să-ți schimbi acțiunile mentale și fizice pe care le cere starea de compătimire. Același lucru este valabil și când este vorba de dragoste sau oricare altă emoție.

Poți compara procesul de generare a stărilor afective controlându-ți comunicarea interioară cu munca depusă de un regizor. Pentru a obține exact rezultatele pe care le așteaptă, regizorul unui film manevrează tot ceea ce vezi și auzi. Dacă vrea să te înspăimânte, dă sunetul mai tare și folosește câteva efecte speciale pe ecran tocmai la momentul potrivit. Dacă vrea să te însuflețească, va potrivi muzica și luminile și orice se vede pe ecran ca să obțină acel efect. Un regizor poate face o comedie sau o tragedie pornind de la aceeași întâmplare, în funcție de ceea ce hotărăște să se petreacă pe ecran. Și voi puteți face același lucru pe ecranul minții voastre. Vă puteți regiza activitatea mentală, care este temelia oricărei acțiuni fizice, cu aceeași pricepere și putere. Puteți mări volumul sunetului și lumina mesajelor pozitive din creierul vostru și puteți slăbi lumina și sunetul imaginilor negative. Vă puteți conduce creierul cu priceperea cu care Spielberg și Scorsese își conduc platoul de filmare.

Unele lucruri pe care le veți afla în continuare par greu de crezut. Probabil nu vă vine să credeți că există un fel de vă uita la cineva și de a-i citi exact gândurile sau de a-ți chema instantaneu la ordin cele mai puternice resurse. Dar dacă acum o sută de ani cineva ar fi îndrăznit doar să sugereze că omul va păși vreodată pe Lună, ar fi fost luat drept nebun, lunatic. (De unde oare credeți că se trage cuvântul?) Dacă cineva ar fi spus că era posibil să se parcurgă drumul de la New York la Los Angeles în numai cinci ore, ar fi fost privit ca un visător cu mintea dusă. Dar nu a fost nevoie decât de tehnologii specifice avansate și de aplicarea unor legi ale aerodinamicii pentru ca aceste lucruri să devină realitate. În prezent, oamenii de la o companie aerospațială lucrează chiar la un vehicul care, zic ei, peste zece ani va transporta oameni de la New York în California în doar 12 minute. Tot astfel, din această carte veți afla „legile” Tehnologiilor de Performanță Optimă (Optimum Performance Technologies), care vă vor permite accesul la niște resurse de care nu ați fi fost vreodată conștienți că le aveți.

„Pentru fiecare efort susținut există o răsplată înzecită” – Jim Rohn

Oamenii care au atins desăvârșirea urmează o cale sigură către succes. Eu o numesc Formula Succesului Suprem. Primul pas pe această cale este să îți conștientizezi rezultatul, adică să definești precis ceea ce vrei. Al doilea pas este să acționezi, altfel, dorințele vor rămâne în faza de visuri. Acțiunile întreprinse nu duc întotdeauna la rezultatele așteptate, așa încât al treilea pas este dezvoltarea unei acuități senzoriale pentru a putea recunoaște tipurile de răspunsuri și rezultate pe care le obții în urma acțiunilor tale, astfel încât să îți dai seama cât se poate de repede dacă ele te apropie sau te îndepărtează de scopurile pe care le urmărești. Trebuie să știi ce obții în urma acțiunilor tale, fie dintr-o conversație, fie din obiceiurile tale din viața de zi cu zi. Când ceea ce afli nu corespunde cu ceea ce urmărești, trebuie să ții minte la ce rezultate ai ajuns în urma acțiunilor tale, așa încât să înveți câte ceva din orice experiență umană. Apoi treci la pasul următor – al patrulea – care constă în dezvoltarea flexibilității pentru schimbarea comportamentului tău până când atingi ceea ce dorești.

Dacă te uiți la oamenii realizați, constați că au făcut toți acești pași. Au pornit la drum având o țintă, căci nu o poți atinge dacă nu există. Au trecut la acțiune, pentru că nu ajunge doar să știi. Și-au dezvoltat capacitatea de a-i citi pe alții, ca să știe ce răspuns obțineau. Și s-au tot adaptat, și-au tot schimbat comportamentul până când au reușit să afle ce anume funcționa.

Să luăm un exemplu: Steven Spielberg a devenit cel mai bun realizator de filme din istorie la vârsta de 36 de ani. Este deja autorul a patru filme dintre cele zece de mare excepție din toate timpurile. Cum a ajuns oare la această performanță fiind atât de tânăr? Este o poveste remarcabilă. Încă de când avea 12-13 ani, Spielberg știa că vrea să devină regizor de film. Viața lui s-a schimbat în după-amiaza în care a vizitat studiourile Universal, pe când avea 17 ani. Ceea ce a văzut acolo nu l-a mulțumit și atunci s-a strecurat pe un platou unde chiar se turna un film. A sfârșit prin a face cunoștință cu șeful departamentului editorial al studiourilor Universal, care a stat de vorbă cu el o oră.

Pentru cei mai mulți, povestea s-ar fi terminat aici, dar Spielberg nu făcea parte din această categorie. El avea o putere interioară. Știa ce voia. A învățat ceva din prima lui vizită și, prin urmare, și-a schimbat modul de abordare. A doua zi, s-a îmbrăcat în costum, a luat geanta diplomat a tatălui său, în care și-a pus doar un sandwich și două acadele, și s-a întors la studiouri ca și cum acolo îi era locul. A trecut plin de importanță prin fața paznicului de la intrare în ziua aceea. A găsit o rulotă părăsită și, folosind niște litere de plastic, a scris pe ușă: “Steven Spielberg. Regizor”. Apoi și-a petrecut vara cunoscând regizori, scriitori, redactori, tânjind la marginile unei lumi în care își dorea să fie, trăgând învățăminte din orice discuție, observând și dezvoltându-și tot mai mult acuitatea senzorială pentru a putea înțelege ce anume făcea lumea filmului să funcționeze.

La vârsta de 20 de ani, după ce a ajuns un obișnuit al locurilor, Steven le-a arătat celor de la Universal un film modest pe care îl încropise și i s-a oferit un contract pe șapte ani ca să regizeze un serial TV. Își transformase visul în realitate.

A aplicat Spielberg Formula Succesului Suprem? Sigur că da. Stăpânea acea cunoaștere specializată care îi permitea să știe ce voia. A trecut la fapte. Avea acuitatea senzorială care îl ajuta să știe ce anume urmărea, dacă acțiunile sale îl apropiau sau îl îndepărtau de țintă. Avea flexibilitatea de a-și transforma comportamentul pentru a obține ceea ce voia. Teoretic, orice persoană realizată pe care o cunosc eu face același lucru. Cei care reușesc sunt sigur dispuși să se schimbe oricât și să fie flexibili până când își clădesc viața pe care și-o doresc.

Să luăm un alt exemplu: Barbara Black, decanul Facultății de Drept a Universității Columbia. Tânără fiind, a reușit să pătrundă într-un domeniu în care bărbații sunt majoritari și să-și ia licența în drept de la Universitatea Columbia. S-a decis să lase deoparte pentru moment cariera și și-a stabilit un alt țel: întemeierea unei familii. După nouă ani, a hotărât că este gata să-și urmeze din nou țelul în carieră și s-a înscris la un curs postuniversitar la Yale, în cadrul căruia și-a dezvoltat capacitățile de predare, cercetare și scris care au condus-o către „postul la care visase dintotdeauna”. Și-a perfecționat sistemul de con­vingeri, și-a schimbat felul de a aborda lucrurile și a combinat cele două țeluri în viață, iar acum este decanul uneia dintre cele mai prestigioase facultăți de drept din America. A spart tiparele și a dovedit că succesul poate fi creat simultan la toate nivelurile.

A aplicat ea oare Formula Succesului Suprem? Sigur că a făcut-o. Știind bine ce voia, a încercat ceva și, dacă nu a mers, s-a tot schimbat până când a ajuns să învețe cum să păstreze un echilibru în viață. Nu numai că se află în fruntea unei importante facultăți de drept, dar este și mamă și are și o viață de familie exemplară. (va urma)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

18 − fourteen =