Răsfoind presa de altădată (53): În loc de zi liberă, un fel de plenară

Noua clădire a SMT Băcești (1967)

Pentru nostalgici, iată prima frază din discurs: „Dragi tovarăși! Aș dori să încep prin a vă saluta în numele conducerii de partid și de stat, pe dv., pe toți ofițerii, subofițerii și soldații armatei noastre populare! (Aplauze, urale)”. După cum se vede treaba, mare sau mică, încă nu începuse era scabroaselor lozinci urlate, de genul: „Stima noastră și mândria/ Ceaușescu – România”; „Ceaușescu, Paaaceee!”; „Ceaușescu și poporul/ Patria și viitorul!” etc. Pe la colțuri, și numai în cea mai adâncă șoaptă, se mai striga și: „Ceaușescu – PCR/ Pâinea noastră unde e?”.

Ziua de 1 iunie a anului 1967 a căzut într-o joi. Aici, intră în acțiune celebra conjuncție simplă „dar” deoarece, în al doilea an complet al domniei lui Ceaușescu, nici vorbă să se pomenească vreun cuvințel despre această bucurie a copiilor de acum, precum și a adulților, care au primit o zi liberă de la uluitorul nost’ guvern. În schimb, toată presa comunistă a acelui an și a acelei zile a preluat de pe teleimprimatoare „magistralul” discurs al viitorului asasinat de la Târgoviște, cu ocazia „Adunării activului de bază al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România”. Viitorul atroce dictator, care nu efectuase nici măcar o secundă de stagiu militar, obligatoriu sau benevol, dar care devenise „comandantul suprem al Armatei Române”, se gândise să adune o parte a ofițerimii ca să o „prelucreze” după modelul standard care-l va consacra ca un mare strateg de jocuri cu soldăței de plumb.

Pentru nostalgici, iată prima frază din discurs: „Dragi tovarăși! Aș dori să încep prin a vă saluta în numele conducerii de partid și de stat, pe dv., pe toți ofițerii, subofițerii și soldații armatei noastre populare! (Aplauze, urale)”. După cum se vede treaba, mare sau mică, încă nu începuse era scabroaselor lozinci urlate, de genul: „Stima noastră și mândria/ Ceaușescu – România”; „Ceaușescu, Paaaceee!”; „Ceaușescu și poporul/ Patria și viitorul!” etc. Pe la colțuri, și numai în cea mai adâncă șoaptă, se mai striga și: „Ceaușescu – PCR/ Pâinea noastră unde e?”. Deh, vremuri…

Electrificare în orașul Negrești

Ca la multe alte adunări festive de până atunci, dar și (parțial) de mai târziu, s-a lăsat cu un guleai zdravăn, numai muierile lipsind, că votki cre’că cursese din belșug. La banchet chefuiseră tot hodorogii care încă se mai învredniciseră cu câte o funcție bănoasă, dar fără trosnet de oase, așa cum se auzea în uzinele, fabricile și minele patriei de-a pururi socialiste (vezi să nu!!!).

FRB, mereu în frunte

Eduard Solomon, veșnic corespondentul de serviciu pe faimoasa întreprindere bârlădeană, scrisese două preafrumoase coloane scurte despre „Inovatorii premiați” ai acesteia. Datorită importanței deosebite a acestei manifestări, voi cita integral articolul: „Sala de festivități a FRB a găzduit recent un eveniment deosebit: 95 de căutători ai noului – inovatori – au fost recompensați cu importante sume de bani, ca urmare a faptului că au cucerit locul I pe țară (grupa a II-a) la concursul de inovații organizat de MICM în anul 1966. Printre inovatorii premiați figurează: Neculai Iftimie, tehnician, Emil Tăbuș, inginer, Victor Berlea, maistru, Teodor Robu și Ion Leonaș, lăcătuși, Constantin Drîmbă, rectificator și Gheorghe Gîdei, reglor”.

Gestul celor din minister a fost cu atât mai remarcabil, cu cât, ulterior, nu s-au mai acordat decât niște hârtii fără valoare, numite „diplome”, bașca niște tinichele coclite, numite „insigne de fruntaș în întrecerea socialistă”.

Cu sapa-n brazdă, înainteeee marșșș!

La sfârșitul lunii mai a anului 1967, „plouase abundent”, după cum afirmaseră ziariștii ieșeni, așa că, tot ei, mânaseră cu biciurile slovei oamenii satelor la prășitul manual al tuturor plantelor pretabile acestei lucrări. „La data de 1 iunie – scriau ei – în sectorul agricol cooperatist prima prașilă la cultura porumbului era efectuată în proporție de 85 la sută. Cele mai bune rezultate le dețin, în continuare, raioanele Hîrlău și Vaslui cu 94,3 respectiv 93,7 procente”.

Deci, iată-i și pe ai noștri bravi „asociați” (fără profit!) în afaceri agricole, puși pe fapte mari!

Sport și divertisment

Tot Solomon, un mare împătimit al sporturilor, în general, și al fotbalului, în special, scrisese la ziar o scurtă cronică a meciului de categoria „C” „Gloria” Bârlad – „Ancora” Galați, câștigat de primii cu scorul de 2-0. Golurile fuseseră marcate de Lohan (min. 25) și Cara (min. 49). Dând dovadă de fair-play, Solomon îl criticase pe arbitrul partidei, M. Socrate (Piatra Neamț), pentru faptul că a fluierat sfârșitul meciului cu „3 minute mai devreme”.

Programul Televiziunii Române începea la ora 18.00 cu emisiunea „La ordinea zilei” și se sfârșea la ora 23.00 cu „Telejurnalul de noapte”. Conținutul celor cinci ore de emisie fiind deosebit de fad și inexpresiv, mă abțin de la a mai comenta ceva.

Bârlădenii puteau viziona la cinema „Victoria” pelicula „El Greco”, iar la cinema „Bârladul”, „Telegrame”. Vasluienii se puteau deplasa la cinema „Vasluiului” pentru filmul „Giuseppe la Varșovia”, iar hușenii la al lor pentru „Dragoste lungă de-o seară”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

13 − seven =