Alarmă în agricultură: Seceta lovește și în acest an

Arșița a început să pârjolească munca agricultorilor din județ. După ce au investit sume colosale pentru a lucra pământul, dar și timp cu nemiluita, fermierii s-au trezit cu sute de hectare de culturi distruse. În următorii 15 ani, schimbările climatice vor afecta grav sectorul agrar.

Vasluiul dispune de unul dintre cele mai mici sisteme de irigații din țară. Practic, agricultura zonei este la mila Domnului. Dacă timpul ține cu țăranii, recoltele sunt bune. De altfel, producțiile din ultimii ani s-au datorat suprafețelor agricole mari, nu performanțelor tehnologiilor moderne.

De aproape trei luni, județul nostru se confruntă cu o secetă severă. Lipsa apei a provocat o arșiță care a făcut să “fiarbă” culturile agricole. S-a ajuns în situația în care plantele se usucă și mor.

De exemplu, la Berezeni a plouat cât să nu uiți că Dumnezeu a binecuvântat pământenii cu apa din cer. Sute de hectare însămânțate cu grâu, secară și rapiță se apleacă umil în fața soarelui neiertător. Pământul crapă. Asta pe dealurile ce marginesc dinspre nord satul de pe Valea Prutului.

În schimb, jos, în luncă, situația este alta. Grâul, care primește peste douăzeci de litri de apă pe metrul pătrat, își înalță semeț spicul spre soare și își umple bobul ca să mulțumească țăranul. Aici, sistemul de irigații funcționeaza din plin. Potrivit Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ), în amenajarea Albița-Fălciu au fost udate 2.251 de hectare, dintre care 934 semănate cu grâu, 598 cu porumb, 126 cu floarea-soarelui. S-au utilizat 875.000 de metri cubi de apă (389 de mc la hectar).

S-a săturat și Dumnezeu de noi!” 

Fermierii vasluieni au început deja să contabilizeze primele pagube provocate de secetă. Producătorii din Ștefan cel Mare și Zăpodeni au solicitat convocarea comisiilor pentru situații de urgență și au transmis procesele verbale la Vaslui. Cu siguranță, numărul lor va crește semnificativ, dar speranțele pentru acordarea de despăgubiri sunt foarte mici.

Gigel Crudu

“La sfârșitul lunii, vom face o evaluare oficială la cultura de grâu. Sunt fermieri care au semănat floarea-soarelui după ce au întors rapița pentru cultura verde, iar aceasta a răsărit foarte rău. Rapița a fost întoarsă pe la jumătatea lui martie și, până s-a pregătit solul și s-a semănat, se instalase deja deficitul de apă în sol”, ne-a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Ionel Constantin

Și Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, s-a arătat îngrijorat: “În urma discuțiilor purtate cu mai mulți fermieri, toți reclamă faptul că sunt afectați de secetă. De fapt, județul Vaslui traversează o prioadă grea de ani buni. Rar au fost sclipiri, și aici se vede de departe că sistemul de irigații este aproape inexistent. S-a săturat și Dumnezeu de noi! Așteaptă și el de 30 de ani să refacem sistemul de irigații, nu numai din lunca Prutului, ci din întreg județul, precum și din Podișul central moldovenesc, coborând către Vrancea, Galați și Brăila. Obligatoriu, vor crește prețurile: samsarii care adună grâul îl vor lua la un preț derizoriu și vor vinde sămânța la prețuri exorbitante”.

Ce schimbări climatice ne amenință

Din nefericire, și în anii care vor veni, schimbările climatice vor avea impact asupra securității alimentare a României. Într-o analiză oficială a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, specialiștii care elaborează strategii arată că, pe termen mediu și lung, schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult sectorul agricol.

Țara noastră va trebui să se aștepte la o creștere constantă a temperaturii medii anuale, care poate varia între 0,5-1,5 grade Celsius până în 2033 și între 2-5 grade C până în 2099. Ca urmare, partea de nord, inclusiv județul Vaslui, va obține, probabil, câștiguri de productivitate a culturilor pe termen mediu, dar va fi supusă la inundații mai mari pe timpul iernii și la probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii.

În absența acțiunilor de diminuare și atenuare a efectelor schimbărilor climatice, recoltele și randamentele individuale ar putea fi afectate în modul următor:

– porumb – într-un scenariu „cald”, ne vom confrunta cu o scădere a producției cu 9%, comparativ cu valoarea din 2000. Într-un scenariu “rece” însă, s-ar putea să înregistrăm o creștere de 15-20% a producției!

– floarea-soarelui – atât în scenariul “cald”, cât și în cel “rece”, trebuie să ne așteptăm la o scădere a producției de până la 14% până în 2030;

– grâu – am putea fi afectați semnificativ în scenariul “rece” (-25% până în 2030), însă am putea beneficia de fapt de o creștere a producției în cadrul unui scenariu “cald” (^7%).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

ten − 2 =