Sărăcia îi lasă fără asigurare de sănătate pe vasluieni: O cincime din județ nu merge la doctor!

Sediul CJAS Vaslui

“Această cifră ar trebui să atragă atenția autorităților și să ridice semne de întrebare. Vorbim și de mulți vasluieni care nu au apelat la medic atunci când au fost bolnavi, chiar dacă sunt asigurați. Majoritatea nu merg la un consult decât atunci când starea lor de sănătate se agravează”, spun specialiștii. Numărul celor care contribuie la sănătate este tot mai mic pentru că populația este tot mai îmbătrânită, iar mulți dintre tinerii care ar reprezenta principalul furnizor de contribuții de sănătate lucrează în străinătate.

Peste 80.000 de vasluieni, reprezentând aproape 20% din populația județului, nu au asigurare de sănătate și sunt nevoiți să scoată bani din buzunar în cazul în care au nevoie de îngrijiri medicale de durată. Dacă, de exemplu, suferă un accident, primesc doar îngrijirile de la camera de urgență. Pentru orice alt tratament sau intervenție chirurgicală trebuie să plătească.

Motivele actualei situații: unii refuză să achite asigurarea, susținând că este inutilă atât timp cât în spital ești nevoit să-ți cumperi medicamentele, în timp ce alții nu pot să o acopere pentru că nu au bani.

”Din totalul pacienților înscriși pe listele medicilor de familie aflați în contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui, 19% sunt neasigurați și beneficiază doar de pachetul de servicii de urgență, adică dacă viața le este pusă în pericol”, se arată într-un raport al CJAS.

În acest an, circa două treimi dintre bolnavi au renunțat la un moment dat să meargă la medic din cauza costurilor pe care le implică o astfel de vizită.

“Această cifră ar trebui să atragă atenția autorităților și să ridice semne de întrebare. Vorbim și de mulți vasluieni care nu au apelat la medic atunci când au fost bolnavi, chiar dacă sunt asigurați. Majoritatea nu merg la un consult decât atunci când starea lor de sănătate se agravează”, spun specialiștii.

Cine este asigurat?

Trebuie spus că procentul din PIB alocat de la buget pentru sănătate a trecut de 5% în ultimii ani, însă subfinanțarea rămâne o boală cronică a sistemului sanitar. O știu și pacienții, și medicii.

La noi, numărul celor care contribuie la sănătate este tot mai mic pentru că populația este tot mai îmbătrânită, iar mulți dintre tinerii care ar reprezenta principalul furnizor de contribuții de sănătate lucrează în străinătate. Sunt asigurați, potrivit Legii nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, toți cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul în România și fac dovadă plătii contribuției la fond. Asigurații în sistemul național de sănătate beneficiază, în baza contribuției, de anumite servicii medicale gratuite, de la controale la medicul de familie până la asistență de urgență, servicii de medicină dentară și medicamente compensate.

Pentru a putea beneficia de aceste servicii, o persoană trebuie să demonstreze că este asigurată în sistemul național de sănătate. De la 1 septembrie 2015, dovada se face doar cu Cardul Național de Sănătate sau cu o adeverință eliberată de CJAS. Este de menționat faptul că după ce o persoană nu mai este asigurată, timp de trei luni încă mai beneficiază de servicii medicale, iar verificările făcute în sistemul electronic vor da tot verdictul “asigurat”.

Documentele cu care se atestă calitatea de asigurat fără plata contribuției:

– pentru minori, cu certificatul de naștere sau cu un act de identitate;

– pentru tinerii între 18-26 de ani, este nevoie de documentul de identitate, o dovadă eliberată de ANAF că nu se realizează venituri, actul care atestă calitatea de elev sau student și o declarație pe propria răspundere că nu realizează venituri din muncă;

– pentru persoanele aflate în întreținere (coasigurate), adică soțul, soția, părinții, se cer documente care atestă rudenia sau căsătoria cu persoana asigurată, o dovadă eliberată de ANAF cum că nu realizează venituri impozabile, o declarație pe propria răspundere cum că nu realizează venituri și declarația pe propria răspundere a persoanei asigurate cum că are acea persoană în întreținere.

Drepturile pacienților

Mulți dintre pacienți nu-și cunosc drepturile și obligațiile. De multe ori, nu au acces la toate serviciile medicale și plătesc chiar și pentru cele gratuite. Cei mai mulți nu știu nici că li se încalcă drepturile, nici cum pot reclama abuzurile. Din 2003 există Legea nr. 46, care prevede că pacientul are dreptul să fie informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic.

Între altele, bolnavii care își cumpără medicamentele prescrise cât stau internați pot cere banii înapoi. Orice spital este obligat să deconteze aceste cheltuieli. Din neștiință sau din cauza procedurii dificile, oamenii se lasă păgubași și nu profită de legea care îi ajută să-și recupereze banii.

Principalul actor pe piață este Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care administrează Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Prin cele 43 de case de asigurări subordonate, ea contractează circa 26.000 de furnizori. Spre deosebire de anii 1970-1990, CNAS, nu Ministerul Sănătății, are cele mai multe pârghii pentru a influența comportamentul furnizorilor, cantitatea și calitatea serviciilor prestate către pacienții români. Numai că, la noi, cei care au cotizat o viață întreagă la sănătate se trezesc când ajung în spital că trebuie să scoată bani din buzunar pentru medicamente, materiale sanitare sau să se asigure că sunt bine îngrijiți. Asta pentru că acum cine plătește contribuție la sănătate trebuie să-i țină în spate și pe cei neasigurați. Din totalul celor 18 milioane de asigurați, doar jumătate sunt și contribuabili!

Legea asigurărilor de sănătate a suferit până acum peste 100 de modificări. Cea mai mare categorie de asigurați este cea a salariaților, ce reprezintă 36% din total. Pensionarii și copiii, inclusiv elevii, sunt următoarele categorii asigurate, cu procente de 24% și 22%.

Pacienții care nu sunt asigurați pot să beneficieze doar de serviciile medicale cuprinse în pachetul minimal. În ambulatoriu, au dreptul la consultații pentru situațiile de urgență medico-chirurgicală, pentru supravegherea și depistarea de boli cu potențial endemo-epidemic, consultații de monitorizare a evoluției sarcinii și lehuziei și consultații pentru acordarea serviciilor de planificare familială. Persoanele neasigurate suportă integral costurile pentru investigațiile paraclinice recomandate și tratamentul prescris de medicii de specialitate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

15 − six =