Arhiva Redactorului: Paul Zahariuc

Răsfoind presa de altădată… (19): 17 taurine într-o clasă!

Corespondentul Panainte Obreja îi luase la mișto pe „Costică Furcoi și Vasile Bleoju, primul, președintele Sfatului popular comunal Bogdănești – Bîrlad, celălalt, președintele CAP-ului”. Ce făcuseră ăști doi tovarăși de ajunseseră în vârful sprințarei penițe obrejiene? Nici mai mult nici mai puțin decât un grajd într-una din sălile de clasă ale școlii din localitate, unde au îngrămădit 17 taurine, profitând de lipsa elevilor la acea oră!

Răsfoind presa de altădată… (18): Atenție la semnele de exclamare!

Luigi Longo (1900-1980), șeful comuniștilor italieni, în vizită la măria sa Ceaușescu (martie 1967)

În “Flacăra Iașului” din 4 aprilie 1967, revoluționarii oameni ai muncii de la orașe și sate puteau citi cu mult interes, dar și cu multă dezamăgire, un material general numit: „În obiectiv. Lucrările agricole de sezon. Atenție! Terminați grabnic arăturile! Rămîneri în urmă nejustificate la însămînțarea unor culturi din epoca I! O problemă la fel de importantă: întreținerea ogoarelor și semănăturilor de toamnă! Nu uitați că succesul fiecărei lucrări depinde buna organizare a muncii! Calitatea – factor hotărîtor în sporirea producțiilor!”.

Răsfoind presa de altădată… (17): Tot arând din deal în vale, se-ntâlneau cu doru-n cale!

Maria Popa, de la IR Bârlad (1967)

Justificările împricinaților au fost diferite: „1. Brigadierul: n-avem pluguri reversibile. Chiar nu sînt?! 2. Inginera: nu noi sîntem de vină ci plugarii”. Cuvintele de răspuns ale “Stejarului” ieșean au căzut ca niște ghiulele de 50 de chile bucata: „Așa e, tovarășă inginer. Nu sînteți dv. de vină. Nici președintele cooperativei, ing. A. Stoian, nici brigadierul V. Adumitroaiei. Vinovați sînt tovarășii de la Consiliul agricol raional, care nu vă sancționează pentru lucrările executate din deal în vale”.

Răsfoind presa de altădată… (16): Plenara, mai tare decât o ședință de guvern

Constantin Pârvulescu (1895-1992)

Ceaușescu îi cam trecuse la infanterie, să sugă și ei câte un os plin de dulcea măduvă a pensiei speciale, pe bătrânii dinozauri „internaționaliști” și alogeni pe deasupra, atât de intens promovați de înaintașul său, Gheorghe Gheorghiu Dej. Ca să se pună bine pe lângă ruși (și să nu pută prea tare!), noul șef al partidului propusese și o măsură care aducea a prosternare în fața jupânului urs de la Răsărit: „Hotărîrea cu privire la Sărbătorirea în România a semicentenarului Marii Revoluției Socialiste din Octombrie”.

Răsfoind presa de altădată… (15): Angajamentul, frate cu tovul!

Autobuz „TV 2”

La Todirești și Vulturești, doi specialiști, ing. Petre Iancu și ing. I. Olaru, începuseră debitarea arhi-cunoscutelor tirade acoperitoare de lipsuri, dar și șirul lung al angajamentelor de genul „o să facem”, ”o să dregem”, ”o să acoperim”, „o să descoperim”, „o să o băgăm”, „o să o scoatem” etc.

Răsfoind presa de altădată… (14): Ca-n bancul cu mecanizarea agriculturii

Brigada artistică de agitație din comuna Berezeni, în spectacol (1967)

La cea vreme, conform spuselor unor responsabili, tractoarele funcționau cam așa: „Patru ați văzut de ce stau, iar pentru două nu sînt tractoriști”; „Pentru un tractor nu este tractorist, pentru șase nu avem grape rigide”.

Răsfoind presa de altădată… (12): Vacanța de primăvară

Activități agricole la CAP Dumești, raionul Negrești (1967)

“22 martie, ora 8. Soneriile școlilor n-au mai anunțat începerea orelor. Toți copiii de vîrstă școlară au intrat în vacanță. Pînă la data de 5 aprilie, și elevii din regiunea Iași vor avea posibilitatea să-și petreacă vacanța într-un mod plăcut și instructiv” – „Flacăra Iașului” din 27 martie 1967.

Răsfoind presa de altădată… (12): Confecții și mobilă

Lucrările finale la ICIL Bârlad (1967)

Până la deschiderea celor două mari unități industriale (Fabrica de confecții și Fabrica de mobilă), industria Vasluiului se limita la Fabrica de cărămizi și olane (pompos numită „Ceramica”) și Topitoria de cânepă (lăudată ca „Textila”).